1 00:00:07,859 --> 00:00:13,020 Bolta cerească... frumoasă și misterioasă deopotrivă . 2 00:00:13,020 --> 00:00:17,100 Subiectul poveștilor de tabără și a miturilor antice , 3 00:00:17,100 --> 00:00:21,380 fascinând omenirea încă de la răsăritul acesteia. 4 00:00:21,380 --> 00:00:27,000 Sub cerul liber, oamenii primitivi au remarcat schimbările acestuia , 5 00:00:27,000 --> 00:00:31,500 mișcarea planetelor pe cer , mărirea și micșorarea Lunii 6 00:00:31,500 --> 00:00:35,000 și strălucirea ocazională a unor meteori . 7 00:01:01,400 --> 00:01:07,200 Cu timpul, aceste observații simple au dezvăluit anumite tipare 8 00:01:07,200 --> 00:01:15,250 ce au condus la apariția primelor calendare . 9 00:01:15,250 --> 00:01:20,100 Odată stabilit ciclul anotimpurilor, așezămintele și agricultura au putut lua naștere , 10 00:01:20,100 --> 00:01:22,900 iar civilizațiile timpurii au început să înflorească . 11 00:01:26,990 --> 00:01:32,940 Totodată, primele atlase stelare au grupat cele mai strălucitoare stele 12 00:01:32,940 --> 00:01:40,600 în constelații familiare, ajutând astfel navigatorii, negustorii și exploratorii. 13 00:01:45,600 --> 00:01:52,400 Însă primii astronomi nu înțelegeau adevăratul motiv din spatele acestor forme de pe cer . 14 00:01:58,490 --> 00:02:03,500 Pentru cei dintâi filozofi ai naturii , 15 00:02:03,500 --> 00:02:17,569 Universul era încă strâns legat de mitologie. 16 00:02:17,569 --> 00:02:22,900 Cu rigoarea lor intelectuală , vechii greci au făcut primii pași 17 00:02:22,900 --> 00:02:30,310 în separarea mugurelui astronomiei de anticele mituri celeste. 18 00:02:30,310 --> 00:02:39,440 Mințile iluminate ale vremii, printre care Pitagora, Eratostene, Apollonius 19 00:02:39,440 --> 00:02:44,200 și Ptolemeu, au conceput un sistem științific mai complex , 20 00:02:44,200 --> 00:02:48,100 capabil să prezică fenomene astronomice . 21 00:02:55,100 --> 00:03:01,260 Observând mișcarea aparentă a aștrilor în jurul Pământului , 22 00:03:01,260 --> 00:03:06,400 aceștia au inventat sistemul geocentric, cu Pământul în centrul Universului. 23 00:03:09,400 --> 00:03:16,410 Astronomul Aristarh din Samos a propus primul modelul heliocentric , 24 00:03:16,410 --> 00:03:20,900 cu Soarele, și nu Pământul, în centrul Universului cunoscut , 25 00:03:20,900 --> 00:03:23,989 fiind însă ignorat preț de câteva veacuri . 26 00:03:23,989 --> 00:03:32,500 Abia în secolul XVI Copernic, alături de Kepler , 27 00:03:32,500 --> 00:03:35,269 au readus la lumină modelul lui Aristarh . 28 00:03:35,269 --> 00:03:40,700 Studiind observațiile astronomului danez Tycho Brahe 29 00:03:40,700 --> 00:03:45,910 bazate pe o matematică solidă, aceștia au repus pe scenă heliocentrismul , 30 00:03:45,910 --> 00:03:52,200 conform căruia toate planetele, inclusiv Pământul, se rotesc în jurul Soarelui . 31 00:04:03,200 --> 00:04:08,200 Adevărata revoluție în astronomie a avut loc însă abia în 1609 , 32 00:04:08,200 --> 00:04:14,590 când Galileo a devenit primul astronom care a privit cerul cu o lunetă . 33 00:04:14,590 --> 00:04:19,100 Astfel, acesta a lărgit orizontul Universului cunoscut , 34 00:04:19,100 --> 00:04:24,300 desființând definitiv perimatul sistem geocentric. 35 00:04:33,300 --> 00:04:36,300 Telescopul este un instrument ce captează lumină , 36 00:04:36,300 --> 00:04:41,100 oferind imagini detaliate ale unor corpuri cerești îndepărtate . 37 00:04:41,400 --> 00:04:49,300 Pentru a vedea cât mai departe, trebuie captată cât mai multă lumină, cu lentile și oglinzi mari. 38 00:05:07,300 --> 00:05:13,400 Acum, oamenii de sțiintă au telescoape imense, cu instrumente de ultimă generație 39 00:05:13,400 --> 00:05:20,400 și programe digitale sofisticate , pentru a putea desluși misterele Universului . 40 00:05:27,400 --> 00:05:33,000 Telescopul VLT al ESO are 4 oglinzi a câte 8 metri în diametru , 41 00:05:33,000 --> 00:05:38,900 ce pot înfățișa anumite obiecte la numai câteva milioane de ani după Big Bang . 42 00:05:52,970 --> 00:05:58,729 Pentru rezultate optime , telescoapele se află în regiuni muntoase izolate , 43 00:05:58,729 --> 00:06:20,759 la o altitudine mare , și cât mai departe de poluarea urbană . 44 00:06:20,759 --> 00:06:27,679 Acestea ne ajută să privim adânc în spațiu , prin negura timpului , 45 00:06:27,679 --> 00:06:31,240 dezvăluind un Univers de neînchipuit pentru lumea antică . 46 00:06:31,240 --> 00:06:35,100 Un Univers spasmodic și violent , 47 00:06:35,100 --> 00:06:42,400 unde viața și moartea se joacă pe o scenă imensă , impresionând toți spectatorii . 48 00:06:49,490 --> 00:06:56,419 În ultimii 50 de ani, ne-am descătușat de gravitație, pentru a cerceta spațiul 49 00:06:56,419 --> 00:07:00,900 și a deschide astfel o nouă eră a explorării . 50 00:07:15,919 --> 00:07:21,259 Grație programelor spațiale , ne-am putut privi planeta dintr-un alt unghi , 51 00:07:21,259 --> 00:07:25,000 o lume fragilă, palidă și albastră , ce se rotește în jurul Soarelui , 52 00:07:25,000 --> 00:07:32,800 înfricoșător de vulnerabilă în spațiul rece și ostil . 53 00:07:49,800 --> 00:07:55,430 Tehnologiile spațiale ne-au schimbat modul în care trăim și privim lumea , 54 00:07:55,430 --> 00:08:03,700 de la un loc divizat de hărți și granițe , la un punct mic și neînsemnat în spațiu . 55 00:08:14,779 --> 00:08:20,460 Beneficiile programelor spațiale depășesc cu mult costurile 56 00:08:20,460 --> 00:08:22,100 și eforturile depuse . 57 00:08:33,149 --> 00:08:38,100 Explorarea spațială a permis plasarea telescoapelor 58 00:08:38,100 --> 00:08:40,200 deasupra atmosferei terestre . 59 00:08:40,200 --> 00:08:46,699 Telescoape spațiale, ce vor oferi o perspectivă nouă a Universului , 60 00:08:46,699 --> 00:08:51,010 studiind lumina în lungimi de undă ce nu pot pătrunde prin atmosfera terestră . 61 00:08:51,010 --> 00:08:57,500 Fiecare generație de telescoape, de la luneta simplă cu care Galileo a văzut lunile lui Jupiter , 62 00:08:57,500 --> 00:09:03,540 la telescopul spațial Hubble , a deschis noi ferestre către Univers , 63 00:09:03,540 --> 00:09:05,900 punându-ne la încercare perspectiva cosmică. 64 00:09:06,970 --> 00:09:11,000 Pas cu pas, am fost înlăturați din centrul lumii 65 00:09:11,000 --> 00:09:16,950 și exilați la marginea unui Univers vast și ostil . 66 00:09:20,900 --> 00:09:25,850 Se știe acum că Soarele e o stea pitică normală , 67 00:09:25,850 --> 00:09:31,829 având mai puțin de 1.5 milioane km în diametru și aflată la o depărtare de 150 milioane km de Pământ . 68 00:09:34,300 --> 00:09:36,800 Soarele e o sferă gazoasă 69 00:09:36,800 --> 00:09:42,200 în nucleul căruia presiunea și temperaturile extreme declanșează fuziunea nucleară , 70 00:09:42,200 --> 00:09:46,879 transformând hidrogenul în heliu 71 00:09:46,879 --> 00:09:48,500 și emanând energie în spațiu . 72 00:09:53,920 --> 00:09:58,900 Această energie încălzește Pământul , permițând vieții să înflorească 73 00:09:58,900 --> 00:10:01,500 pe toate continentele și oceanele . 74 00:10:08,500 --> 00:10:14,000 Periodic, un puternic câmp magnetic local apare la suprafața Soarelui , 75 00:10:14,000 --> 00:10:16,920 creând astfel o pată solară . 76 00:10:16,920 --> 00:10:22,200 Aceasta poate acumula energie , pe care o eliberează apoi în spațiu , 77 00:10:22,200 --> 00:10:34,000 sub forma unor imense explozii solare , numite erupții . 78 00:10:41,000 --> 00:10:48,540 Erupțiile solare pot fi însoțite de particule cu energie mare, ejectate în spațiu , 79 00:10:48,540 --> 00:10:51,900 ce ajung uneori până la noi și întrerup liniile de comunicație 80 00:10:51,900 --> 00:10:56,800 formând de asemenea și spectaculoasele aurore boreale și australe . 81 00:11:00,000 --> 00:11:05,300 În prezent, Soarele e foarte stabil și va continua să emane energie 82 00:11:05,300 --> 00:11:09,870 într-un ritm constant în următoarele aproximativ 5 miliarde de ani . 83 00:11:09,870 --> 00:11:15,660 Dar într-un final, combustibilul nuclear se va epuiza , iar Soarele se va răci treptat , 84 00:11:15,660 --> 00:11:22,800 apoi va deveni o stea gigantă roșie , înghițind toate planetele interioare, inclusiv Pământul . 85 00:11:30,860 --> 00:11:37,500 Mercur e cea mai apropiată planetă de Soare , o lume pustie cu o atmosferă foarte subțire . 86 00:11:42,800 --> 00:11:49,079 Suprafața sa e găunită de cratere , formate în urma ciocnirii cu zeci de mii asteroizi 87 00:11:49,079 --> 00:11:51,000 și comete . 88 00:11:58,000 --> 00:12:06,410 În 2004, sonda Messenger a fost trimisă pentru a studia această lume extraterestră . 89 00:12:06,410 --> 00:12:12,259 Sonda a trimis nenumărate date științifice , precum și imagini de înaltă rezoluție 90 00:12:12,259 --> 00:12:15,200 cu suprafața planetei . 91 00:12:23,290 --> 00:12:29,680 Venus se aseamănă cu Pământul ca mărime , dar atmosfera e înțesată de gaze cu efect de seră 92 00:12:29,680 --> 00:12:32,180 și acid sulfuric . 93 00:12:32,180 --> 00:12:37,830 Drept urmare, temperatura arzătoare de la suprafață atinge 400 de grade Celsius . 94 00:12:46,800 --> 00:12:53,400 Venus are activitate geologică, vulcanii săi fiind încă activi . 95 00:13:06,430 --> 00:13:11,160 A treia planetă de la Soare e Pământul , cu ocenele sale cu apă în stare lichidă 96 00:13:11,160 --> 00:13:14,600 și atmosfera bogată în oxigen . 97 00:13:22,100 --> 00:13:27,400 Pământul reprezintă o oază în care viața a evoluat în Sistemul Solar . 98 00:13:35,439 --> 00:13:41,560 Luna e satelitul nostru natural , cu un diametru de aproape 4 ori mai mic , 99 00:13:41,560 --> 00:13:43,400 ce nu are atmosferă . 100 00:13:50,460 --> 00:13:56,380 Suprafața Lunii e acoperită de cratere , apărute, ca pe Mercur , 101 00:13:56,380 --> 00:14:01,300 în urma coliziunilor repetate din perioada timpurie a formării Sistemului Solar . 102 00:14:09,319 --> 00:14:16,600 Luna e singurul obiect ceresc vizitat de misiuni spațiale cu echipaj la bord . 103 00:14:25,630 --> 00:14:28,399 Marte e a patra planetă de la Soare . 104 00:14:28,399 --> 00:14:33,300 La perigeu, se află la doar 70 de milioane km depărtare . 105 00:14:34,339 --> 00:14:38,500 Oamenii de știință au explorat planeta în mod repetat în ultimii 40 de ani , 106 00:14:38,500 --> 00:14:42,439 deslușind multe dintre misterele sale . 107 00:14:42,439 --> 00:14:49,339 I-am cartografiat suprafața prin unde radio , dezvăluindu-i astfel numeroasele cratere , 108 00:14:49,339 --> 00:14:51,600 vulcanii imenși stinși și canioanele adânci . 109 00:15:00,600 --> 00:15:04,579 Apa a existat mai mult ca sigur pe planeta roșie cu mult timp în urmă . 110 00:15:04,579 --> 00:15:09,290 Acum, se găsesc doar mici cantități de apă subterană . 111 00:15:09,290 --> 00:15:14,100 E posibil să existe forme simple de viață dedesubtul suprafeței marțiene . 112 00:15:20,139 --> 00:15:24,700 Explorarea planetei Marte continuă cu ajutorul unor roboți mici teleghidați 113 00:15:24,700 --> 00:15:29,500 și va constitui ținta câtorva din viitoarele misiuni cu echipaj la bord . 114 00:15:37,519 --> 00:15:43,769 Jupiter e cea mai mare planetă din Sistemul Solar , diametrul său depășind de 11 ori 115 00:15:43,769 --> 00:15:46,019 diametrul Pământului . 116 00:15:46,019 --> 00:15:54,000 Atmosfera sa e densă și foarte dinamică , compusă în principal din hidrogen, heliu și metan . 117 00:16:06,089 --> 00:16:11,100 O caracteristică ușor de recunoscut e Marea Pată Roșie , 118 00:16:11,100 --> 00:16:18,600 un anti-ciclon imens, de 2 ori mai mare ca Pământul, ce durează de câteva sute de ani . 119 00:16:24,680 --> 00:16:30,200 Din colecția variată de sateliți jovieni , doi prezintă un interes special : 120 00:16:30,200 --> 00:16:36,200 Europa, ce ascunde sub suprafața sa înghețată un ocean uriaș de apă , 121 00:16:36,200 --> 00:16:42,300 și Io, cu numeroșii săi vulcani ce erup continuu . 122 00:16:53,390 --> 00:16:57,100 Saturn e probabil cea mai impresionantă planetă din întregul Sistem Solar , 123 00:16:57,100 --> 00:17:01,100 grație maiestuosului său sistem de inele . 124 00:17:06,100 --> 00:17:11,160 Inelele sale sunt alcătuite din bucăți de rocă și gheață , 125 00:17:11,160 --> 00:17:15,300 majoritatea rămășițe ale foștilor sateliți sfărâmați de gravitația planetei . 126 00:17:22,300 --> 00:17:27,380 Unul din sateliții lui Saturn, Titan , stârnește interesul oamenilor de știință. 127 00:17:27,380 --> 00:17:30,300 Aceștia au detectat o atmosferă bogată în materie organică 128 00:17:30,300 --> 00:17:34,200 și o suprafață cu lacuri de metan lichefiat . 129 00:17:42,240 --> 00:17:47,880 Următoarea planetă e Uranus , ce posedă de asemenea un sistem de inele , 130 00:17:47,880 --> 00:17:49,400 deși nu atât de impresionant . 131 00:17:57,410 --> 00:18:02,700 Cea mai îndepărtată planetă de Soare , Neptun, se aseamănă cu Uranus , 132 00:18:02,700 --> 00:18:06,200 dar are o atmosferă mult mai activă . 133 00:18:14,260 --> 00:18:21,630 Dincolo de Neptun se află o regiune cu planete pitice, ca Pluto, Eris, Makemake și Haumea . 134 00:18:26,150 --> 00:18:31,000 Acestea, împreună cu probabil alte câteva sute încă nedescoperite , 135 00:18:31,000 --> 00:18:37,510 și mii de obiecte mai mici, se află într-o zonă extinsă de la marginea Sistemului Solar 136 00:18:37,510 --> 00:18:40,039 denumită Centura Kuiper . 137 00:18:42,000 --> 00:18:49,330 La interiorul Sistemului Solar, centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter 138 00:18:49,330 --> 00:18:52,000 conține mii de asteroizi de varii forme și mărimi . 139 00:18:59,900 --> 00:19:05,630 Anumite sonde spațiale au reușit să se apropie de câțiva și să îi studieze în amănunt . 140 00:19:05,630 --> 00:19:11,000 Una dintre ele chiar a asolizat pe asteroidul Eros, analizându-i suprafața . 141 00:19:15,800 --> 00:19:20,800 De asemenea, întâlnim nenumărate obiecte cerești compuse din gheață și praf 142 00:19:20,800 --> 00:19:24,920 pe care le vedem uneori de pe Pământ drept comete . 143 00:19:24,920 --> 00:19:31,000 În trecut, se credea că ivirea unei comete prevestește prăpăd și instabilitate politică . 144 00:19:36,169 --> 00:19:43,100 Soarele și planetele sale aparțin unui sistem enorm de cel puțin 200 miliarde de stele 145 00:19:43,100 --> 00:19:47,000 ce alcătuiesc galaxia noastră , Calea Lactee . 146 00:19:53,000 --> 00:19:58,000 Recent, s-au descoperit planete ce orbitează alte stele din galaxia noastră , 147 00:19:58,000 --> 00:20:06,900 studiul acestor lumi noi și uneori exotice reprezentând un domeniu în creștere . 148 00:20:11,950 --> 00:20:17,419 Stelele pot fi de multe feluri și mărimi , însă niciuna nu trăiește veșnic . 149 00:20:17,419 --> 00:20:21,000 Durata lor de viață variază de la câteva milioane la câteva miliarde de ani . 150 00:20:22,200 --> 00:20:26,400 Atunci când nu mai au combustibil nuclear, acestea mor . 151 00:20:35,430 --> 00:20:42,130 Unele sfârșesc violent, lăsând în urmă rămășițe stelare exotice, ca stele pitice albe , 152 00:20:42,130 --> 00:20:45,400 stele neutronice și găuri negre . 153 00:20:57,440 --> 00:21:03,760 Stelele iau naștere de obicei în grupuri , denumite roiuri stelare, ce pot fi de 2 feluri : 154 00:21:03,760 --> 00:21:06,600 roiuri globulare și roiuri deschise . 155 00:21:12,630 --> 00:21:19,510 Roiurile globulare au o concentrație mare de stele , unite strâns într-o sferă de gravitație , 156 00:21:19,510 --> 00:21:24,940 vârsta lor fiind dedusă din distribuția diferitelor tipuri de stele din fiecare roi , 157 00:21:24,940 --> 00:21:28,200 oferindu-le astronomilor indicii privind istoria lor . 158 00:21:39,200 --> 00:21:43,140 Se întâlnesc foarte frecvent în galaxii . 159 00:21:43,140 --> 00:21:49,100 Galaxiile eliptice gigantice pot găzdui până la 30 mii de roiuri globulare . 160 00:21:58,110 --> 00:22:04,400 Roiurile deschise conțin mai puține stele , toate cam de aceeași vârstă . 161 00:22:08,450 --> 00:22:12,279 Forța gravitațională dintre acestea nu este la fel de puternică. 162 00:22:12,279 --> 00:22:18,870 Roiurile deschise își pierd câteva, ori chiar toate stelele din cauza gravitației 163 00:22:18,870 --> 00:22:23,620 de la alte roiuri stelare sau nori de gaz, pe măsură ce orbitează în jurul centrului Căii Lactee . 164 00:22:23,620 --> 00:22:30,000 De regulă, roiurile deschise trăiesc câteva sute de milioane de ani . 165 00:22:38,070 --> 00:22:44,900 Între stele se află nori imenși de praf și gaz interstelar . 166 00:22:53,960 --> 00:23:01,000 Aceste nebuloase conțin hidrogen, heliu, precum și alte gaze ionizate . 167 00:23:07,500 --> 00:23:14,700 Există nebuloase de reflecție , de emisie și nebuloase întunecate . 168 00:23:26,710 --> 00:23:31,100 În condiții propice, acești nori se pot condensa sub propria gravitație . 169 00:23:32,740 --> 00:23:35,929 până ce declanșează fuziunea nucleară , formându-se astfel stele noi . 170 00:23:35,929 --> 00:23:40,200 Mărețul act de creație se continuă și în prezent . 171 00:23:44,299 --> 00:23:47,100 Nebuloasele planetare sunt un tip de nebuloasă de emisie 172 00:23:47,100 --> 00:23:52,780 ce iau naștere când stele asemănătoare Soarelui se măresc, 173 00:23:52,780 --> 00:23:57,200 expulzează straturile superioare și devin într-un final pitice albe . 174 00:24:13,260 --> 00:24:18,200 Resturile de supernovă sunt un tip special de nebuloase, ce îmbogățesc spațiul interstelar 175 00:24:18,200 --> 00:24:23,660 cu elementele chimice grele indispensabile apariției vieții . 176 00:24:23,660 --> 00:24:30,300 Acestea sunt singurele dovezi rămase în urma spectaculoasei morți a unei stele masive . 177 00:24:38,010 --> 00:24:44,000 Galaxia noastră e o galaxie spirală , având 150 mii de ani-lumină în diametru . 178 00:24:49,500 --> 00:24:57,500 În centrul său stă la pândă o gaură neagră imensă , de aproximativ 4 milioane de mese solare . 179 00:25:06,559 --> 00:25:11,770 Deși este enormă, Calea Lactee nu e nicicum singura galaxie din Univers . 180 00:25:11,770 --> 00:25:19,800 Există sute de miliarde de galaxii , de toate formele și mărimile . 181 00:25:29,000 --> 00:25:35,100 Galaxiile eliptice conțin de obicei stele în vârstă . 182 00:25:43,100 --> 00:25:47,800 Galaxiile spirale conțin de regulă un nucleu, găzduind probabil o gaură neagră , 183 00:25:47,800 --> 00:25:54,100 și două sau mai multe brațe spirale ce se desprind din centrul galaxiei . 184 00:26:03,100 --> 00:26:08,500 Mai mult de jumătate din galaxiile observate sunt spirale . 185 00:26:20,529 --> 00:26:23,710 Galaxiile fără o formă anume se numesc galaxii neregulate . 186 00:26:23,710 --> 00:26:26,900 Conținutul lor de praf și gaz este impresionant . 187 00:26:37,250 --> 00:26:41,500 Majoritatea galaxiilor neregulate mari au fost inițial spirale sau eliptice , 188 00:26:41,500 --> 00:26:43,750 însă forța gravitațională a altor galaxii le-a deformat . 189 00:26:59,559 --> 00:27:07,900 Atrase de gravitație, galaxiile tind să formeze grupuri, roiuri și super-roiuri . 190 00:27:16,670 --> 00:27:22,000 În grupuri și roiuri de galaxii , interacțiunile și coliziunile au loc des , 191 00:27:22,000 --> 00:27:30,000 deformând galaxiile și influențându-le chiar evoluția . 192 00:27:36,730 --> 00:27:43,740 Universul galaxiilor nu este static, reprezentând un dans cosmic viguros, 193 00:27:43,740 --> 00:27:49,000 care, deși impresionant, se dovedește a fi unul extrem de violent . 194 00:28:07,400 --> 00:28:13,600 Se crede că Universul a apărut în urma unei explozii uriașe, numită Big Bang , 195 00:28:13,600 --> 00:28:17,110 acum aproximativ 14 miliarde de ani . 196 00:28:17,110 --> 00:28:23,100 De atunci, Universul se tot extinde, expansiunea sa fiind nu numai continuă, 197 00:28:23,100 --> 00:28:26,600 cât și accelerată . 198 00:28:34,590 --> 00:28:39,870 Însă, în pofida a tot ceea ce am descoperit, multe din întrebările profunde 199 00:28:39,870 --> 00:28:45,169 legate de geneza și de eventualul sfârșit al Universului rămân fără răspuns . 200 00:28:45,169 --> 00:28:51,700 Trăim într-un Univers vast și violent , ce depășește judecata și imaginația umană , 201 00:28:51,700 --> 00:29:01,400 guvernat însă de legi fizice imuabile ce permit ca fantastica complexitate numită viață să apară . 202 00:29:05,769 --> 00:29:12,000 Din poziția noastră, pe o palidă planetă albastră , ce orbitează o stea obișnuită , 203 00:29:12,000 --> 00:29:18,850 departe de centrul galaxiei noastre, avem privilegiul de a putea privi cât mai departe 204 00:29:18,850 --> 00:29:22,179 și de a căuta un răspuns la marile noastre întrebări existențiale . 205 00:29:53,100 --> 00:30:03,700 Transcriere de ESO; Traducere de Alexandra Munteanu