1 00:00:05,240 --> 00:00:08,840 Telescoapele, aceste minunate instrumente care ne duc privirea 2 00:00:08,920 --> 00:00:13,200 mai departe decât şi-au putut imagina strămoşii noştri vreodată, 3 00:00:13,280 --> 00:00:17,240 deschid noi căi spre o cunoaştere mai profundă şi mai cuprinzătoare a lumii. 4 00:00:17,760 --> 00:00:22,560 De mii de ani omenirea e cu ochii aţintiţi pe cerul fascinant al nopţii 5 00:00:22,640 --> 00:00:28,320 fără a se gândi că stelele din Calea Lactee sunt alţi sori 6 00:00:28,400 --> 00:00:33,400 ori că există miliarde de alte galaxii în Univers, 7 00:00:35,440 --> 00:00:38,800 ori că noi suntem doar semnele de punctuaţie 8 00:00:38,880 --> 00:00:42,520 dintr-o poveste care durează de 13.7 miliarde de ani. 9 00:00:42,600 --> 00:00:46,080 Privind cu ochiul liber, nu am reuşit să 10 00:00:46,160 --> 00:00:50,120 descoperim alte sisteme solare în jurul altor stele şi nici n-am aflat 11 00:00:50,200 --> 00:00:55,000 dacă mai există viaţă pe undeva în Univers. 12 00:00:58,080 --> 00:01:00,320 -Astăzi suntem pe cale să descoperim 13 00:01:00,400 --> 00:01:03,560 multe din misterele cosmosului, trăind într-o epocă a celor mai remarcabile 14 00:01:03,640 --> 00:01:05,960 descoperiri astronomice. 15 00:01:05,960 --> 00:01:08,960 Eu sunt Dr. J şi voi fi ghidul vostru în această prezentare a telescopului - 16 00:01:09,040 --> 00:01:11,880 uimitorul instrument care s-a dovedit a fi fereastra 17 00:01:11,960 --> 00:01:15,520 deschisă omenirii către magnificul Univers. 18 00:01:17,960 --> 00:01:21,880 CU OCHII PE CER-400 de ani de descoperiri ale telescopului. 19 00:01:22,200 --> 00:01:26,960 1. Noi perspective ale cerului 20 00:01:28,960 --> 00:01:32,120 În urmă cu patru secole, în 1609, un bărbat ieşea noptea 21 00:01:32,240 --> 00:01:34,640 în câmpul din faţa casei sale. 22 00:01:34,720 --> 00:01:39,000 Îşi îndrepta luneta făcută de el însuşi spre Lună, planete şi stele. 23 00:01:39,080 --> 00:01:42,600 Numele lui era Galileo Galilei. 24 00:01:44,040 --> 00:01:47,280 Începând cu acel an, astronomia va fi diferită. 25 00:02:07,440 --> 00:02:12,400 Astăzi, la 400 de ani de când Galileo şi-a îndreptat pentru prima dată telescopul către cer, 26 00:02:12,640 --> 00:02:18,280 astronomii utilizează oglinzi uriaşe, plasate pe platourile munţilor înalţi pentru a privi cerul. 27 00:02:18,360 --> 00:02:23,520 Radiotelescoapele înregistrează cele mai slabe semnale şi şoapte din cosmos. 28 00:02:23,600 --> 00:02:27,680 Oamenii de ştiinţă au lansat şi în spaţiu telescoape performante, 29 00:02:27,760 --> 00:02:31,960 plasându-le dincolo de efectele distorsionante ale atmosferei terestre. 30 00:02:33,440 --> 00:02:38,680 Iar priveliştea ne taie respiraţia! 31 00:02:42,960 --> 00:02:46,640 -Trebuie spus însă că Galileo nu este inventatorul lunetei. 32 00:02:46,720 --> 00:02:49,760 Meritul îi aparţine lui Hans Lipperhey, un modest fabricant de ochelari 33 00:02:49,840 --> 00:02:53,400 de origine olandezo-germană. 34 00:02:53,520 --> 00:02:57,880 Hans Lipperhey nu a utilizat niciodată luneta sa pentru a privi stelele. 35 00:02:57,960 --> 00:03:00,840 El credea că cei care vor beneficia de invenţia lui vor fi mai ales 36 00:03:00,920 --> 00:03:03,640 marinarii şi militarii. 37 00:03:03,800 --> 00:03:07,240 Lipperhey se trăgea din Middelburg, pe atunci un însemnat oraş comercial 38 00:03:07,320 --> 00:03:10,440 din prospera Republică Olandeză. 39 00:03:13,960 --> 00:03:18,040 -În 1608 Lipperhey şi-a dat seama că, dacă privea un obiect îndepărtat 40 00:03:18,120 --> 00:03:24,000 printr-un sistem de lentile una convexă si una concavă, obiectul părea mult mai mare, dacă 41 00:03:24,080 --> 00:03:29,640 plasa cele două lentile la distanţa optimă una de cealaltă. 42 00:03:29,720 --> 00:03:33,800 Aşa s-a născut luneta! 43 00:03:33,880 --> 00:03:37,520 În septembrie 1608, Lipperhey şi-a prezentat invenţia în faţa 44 00:03:37,600 --> 00:03:39,880 Prinţului Maurits al Olandei. 45 00:03:39,960 --> 00:03:42,840 Nici că ar fi putut alege un moment mai bun căci 46 00:03:42,920 --> 00:03:45,880 în acea vreme Olanda era în toiul Războiului 47 00:03:45,960 --> 00:03:49,320 de 80 de ani cu Spania. 48 00:03:55,320 --> 00:03:59,080 -Acest instrument, numai bun de spionat, putea mări şi descoperi la timp 49 00:03:59,160 --> 00:04:02,280 corăbiile şi trupele inamice prea îndepărtate pentru a putea fi 50 00:04:02,360 --> 00:04:04,360 zărite cu ochiul liber. 51 00:04:04,440 --> 00:04:07,440 Folositoare invenţie, într-adevăr! 52 00:04:07,560 --> 00:04:12,000 Stăpânitorii Olandei nu i-au acordat lui Lipperhey patentul pentru invenţia lunetei. 53 00:04:12,080 --> 00:04:15,400 Motivul era faptul că mulţi alţi neguţători pretindeau aceleaşi drepturi asupra invenţiei, 54 00:04:15,520 --> 00:04:19,200 mai cu seamă rivalul lui Lipperhey, Sacharias Janssen. 55 00:04:19,280 --> 00:04:21,520 Disputa n-a fost niciodată tranşată. 56 00:04:21,600 --> 00:04:27,920 Adevăratul inventator al lunetei a rămas învăluit în mister până în zilele noastre. 57 00:04:28,920 --> 00:04:32,720 Astronomul italian, Galileo Galilei, părintele fizicii moderne, 58 00:04:32,800 --> 00:04:37,640 a aflat de existenţa lunetei şi a decis să-şi construiască şi el una. 59 00:04:38,320 --> 00:04:42,360 Cu vreo zece luni în urmă, mi-a ajuns la urechi faptul că un flamand 60 00:04:42,440 --> 00:04:48,200 ar fi construit o unealtă de spionat cu ajutorul căreia obiectele, 61 00:04:48,280 --> 00:04:52,960 chiar foarte îndepărtate de ochiul privitorului, pot fi văzute atât de clar 62 00:04:53,040 --> 00:04:56,120 de parcă ar fi aproape. 63 00:04:56,520 --> 00:04:59,440 Galileo era cel mai important om de ştiinţă al epocii sale. 64 00:04:59,560 --> 00:05:02,600 Era şi un susţinător înfocat al teoriei, general acceptate acum şi aparţinând 65 00:05:02,680 --> 00:05:06,160 astronomului polonez Nicolaus Copernicus, care enunţa faptul că 66 00:05:06,240 --> 00:05:10,440 Pământul se roteşte în jurul Soarelui şi nu invers. 67 00:05:11,560 --> 00:05:14,240 Pe baza a ceea ce aflase despre luneta olandeză, Galileo 68 00:05:14,320 --> 00:05:16,600 îşi construieşte propriile sale instrumente. 69 00:05:16,680 --> 00:05:19,160 Acestea sunt însă superioare modelului olandez. 70 00:05:20,560 --> 00:05:25,320 În cele din urmă, după multă muncă şi enorme cheltuieli, am reuşit 71 00:05:25,400 --> 00:05:29,680 să-mi construiesc un instrument atât de bun încât 72 00:05:29,760 --> 00:05:33,920 văd obiectele de aproape o mie de ori 73 00:05:33,960 --> 00:05:38,840 mai mari decât le văd cu ochiul liber. 74 00:05:39,720 --> 00:05:43,640 Era momentul să-şi verifice luneta privind către stele. 75 00:05:45,920 --> 00:05:49,680 Până acum totul mă făcea să cred că suprafaţa lunii 76 00:05:49,800 --> 00:05:53,520 este netedă, uniformă şi perfect sferică 77 00:05:53,760 --> 00:05:57,440 aşa cum credeau şi cei mai mulţi filosofi, 78 00:05:57,560 --> 00:06:01,720 dar iată că suprafaţa este neregulată, accidentată şi plină de văgăuni şi proeminenţe, 79 00:06:01,800 --> 00:06:06,240 adică nu chiar aşa de diferită de cea a Pământului. 80 00:06:11,640 --> 00:06:15,320 -Un peisaj plin de cratere, munţi şi văi. 81 00:06:15,400 --> 00:06:18,320 O lume asemănătoare cu a noastră! 82 00:06:19,600 --> 00:06:24,040 Câteva săptămâni mai târziu, în ianuarie 1610, Galileo îşi îndreptă luneta către Jupiter. 83 00:06:24,120 --> 00:06:28,600 În apropierea planetei zăreşte patru puncte luminoase care-şi schimbă 84 00:06:28,720 --> 00:06:32,960 poziţia pe cer de la o noapte la alta, odată cu Jupiter. 85 00:06:33,040 --> 00:06:37,920 Era un fel de balet cosmic al sateliţilor ce se rotesc în jurul planetelor. 86 00:06:37,960 --> 00:06:40,760 Cele patru puncte luminoase vor rămâne recunoscute in astronomie ca fiind 87 00:06:40,840 --> 00:06:43,600 sateliţii Galileeni ai lui Jupiter. 88 00:06:43,720 --> 00:06:46,240 Ce a mai descoperit Galileo? 89 00:06:46,320 --> 00:06:48,400 Fazele venusiene! 90 00:06:48,560 --> 00:06:51,920 Ca şi discul Lunii, discul lui Venus creşte 91 00:06:51,960 --> 00:06:54,200 şi descreşte. 92 00:06:54,280 --> 00:06:58,600 Forma ciudată a lui Saturn, 93 00:06:58,720 --> 00:07:01,160 petele de pe Soare 94 00:07:01,280 --> 00:07:03,440 şi, bineînţeles, stele. 95 00:07:03,560 --> 00:07:06,400 Mii de stele, chiar milioane 96 00:07:06,520 --> 00:07:09,320 care nu sunt atât de luminoase pentru a putea fi percepute cu ochiul liber. 97 00:07:09,440 --> 00:07:13,920 Era ca şi cum umanitatea scăpase deodată de legătura care-i acoperise ochii. 98 00:07:13,960 --> 00:07:18,000 Un întreg univers i se aşternea acum dinaintea ochilor. 99 00:07:23,440 --> 00:07:27,760 Veştile despre lunetă străbătură întreaga Europă într-o clipită. 100 00:07:27,880 --> 00:07:32,080 În Praga, la curtea Împăratului Rudolf al II-lea, Johannes Kepler 101 00:07:32,200 --> 00:07:34,800 aduce îmbunătăţiri lunetei. 102 00:07:34,880 --> 00:07:38,840 În Antwerp, cartograful olandez Michael van Langren concepe 103 00:07:38,960 --> 00:07:41,920 primele hărţi serioase ale Lunii, indicând şi ceea ce presupunea el a fi 104 00:07:41,960 --> 00:07:44,400 continentele şi oceanele selenare. 105 00:07:44,560 --> 00:07:49,680 Şi Johannes Hevelius, un berar bogat din Polonia, construia nişte 106 00:07:49,760 --> 00:07:53,200 lunete astronomice uriaşe la observatorul său din Danzig. 107 00:07:53,280 --> 00:07:57,880 Acest observator se întindea pe mai mult de trei acoperişuri de cladiri! 108 00:07:59,200 --> 00:08:02,240 Cele mai bune instrumente ale vremii erau însă cele construite 109 00:08:02,320 --> 00:08:05,360 de Christiaan Huygens din Olanda. 110 00:08:05,440 --> 00:08:11,080 În 1655, Huygens l-a descoperit pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn. 111 00:08:11,160 --> 00:08:15,160 Câţiva ani mai târziu, observaţiile sale au culminat cu descoperirea sistemului de inele al lui Saturn 112 00:08:15,240 --> 00:08:20,320 pe care Galileo nu şi-l putuse explica. 113 00:08:20,400 --> 00:08:24,640 În fine, Huygens a zărit şi petele întunecate şi calotele polare strălucitoare 114 00:08:24,720 --> 00:08:27,360 ale lui Marte. 115 00:08:27,440 --> 00:08:31,080 Ar putea oare exista viaţă în această lume îndepărtată şi stranie? 116 00:08:31,160 --> 00:08:35,240 Întrebarea de atunci e valabilă şi azi. 117 00:08:35,920 --> 00:08:39,520 -Primele instrumente erau toate instrumente cu refracţie, care utilizează 118 00:08:39,600 --> 00:08:42,680 lentile pentru a colecta şi focaliza lumina stelară. 119 00:08:42,760 --> 00:08:45,440 Mai târziu, lentilele au fost înlocuite cu oglinzi. 120 00:08:45,560 --> 00:08:49,080 Acest instrument cu reflexie -telescopul- a fost construit pentru prima dată de Niccolò Zucchi 121 00:08:49,160 --> 00:08:52,000 şi îmbunătăţit mai târziu de Isaac Newton. 122 00:08:52,080 --> 00:08:55,760 Suntem deja la finele secolului al XVIII-lea şi cele mai mari oglinzi din lume 123 00:08:55,840 --> 00:08:59,600 sunt fabricate de William Herschel, un cântăreţ de orgă convertit la astronomie 124 00:08:59,680 --> 00:09:02,520 care lucra împreună cu sora lui, Caroline. 125 00:09:02,600 --> 00:09:06,200 În casa lor din Bath, Anglia, cei doi fraţi Herschel turnau metalul incandescent 126 00:09:06,280 --> 00:09:09,880 într-o formă şi când metalul se răcea, 127 00:09:09,960 --> 00:09:15,440 îi şlefuiau suprafaţa până când reflecta lumina stelelor. 128 00:09:15,560 --> 00:09:20,320 Herschel a făcut peste 400 de telescoape de-a lungul întregii sale vieţi. 129 00:09:24,520 --> 00:09:28,360 Cel mai mare telescop era aşa de uriaş încât era nevoie de patru servitori care să 130 00:09:28,440 --> 00:09:31,600 tragă de toate sforile şi scripeţii necesari pentru 131 00:09:31,680 --> 00:09:36,000 ca telescopul să urmeze mişcarea stelelor pe cerul nopţii 132 00:09:36,080 --> 00:09:39,440 în funcţie de rotaţia Pământului. 133 00:09:39,560 --> 00:09:43,080 Herschel era un fel de supraveghetor al bolţii cereşti, urmărind şi 134 00:09:43,160 --> 00:09:46,720 catalogând sute de noi nebuloase şi stele binare. 135 00:09:46,800 --> 00:09:50,280 Tot el a descoperit că galaxia noastră are forma unui disc aplatizat 136 00:09:50,360 --> 00:09:54,120 şi chiar a măsurat mişcarea Sistemului Solar în acest disc, 137 00:09:54,200 --> 00:09:58,840 observând mişcarea relativă a stelelor şi planetelor. 138 00:09:58,920 --> 00:10:06,360 Apoi, pe 13 martie 1781, a descoperit o nouă planetă... Uranus. 139 00:10:06,440 --> 00:10:10,680 Aveau să treacă peste 200 de ani până când naveta NASA, Voyager 2, 140 00:10:10,760 --> 00:10:15,880 trimitea astronomilor primele imagini din această lume îndepărtată. 141 00:10:16,800 --> 00:10:21,240 În mănoasa zonă rurală din inima Irlandei, William Parsons, 142 00:10:21,320 --> 00:10:26,560 cel de-al treilea Conte de Rosse, construia cel mai mare telescop din veacul al nouăsprezecelea. 143 00:10:26,640 --> 00:10:30,560 Dotat cu o oglindă metalică de 1,8 metri lăţime, giganticul telescop 144 00:10:30,640 --> 00:10:35,240 ajunse să fie cunoscut ca „Leviatanul din Parsonstown". 145 00:10:35,320 --> 00:10:39,320 În putinele nopţi senine, contele privea prin telescop 146 00:10:39,440 --> 00:10:44,400 şi o pornea hai-hui prin univers. 147 00:10:45,280 --> 00:10:50,160 Către Nebuloasa Orion – despre care se ştie acum că e o pepinieră stelară. 148 00:10:50,280 --> 00:10:55,920 Către misterioasa Nebuloasă a Crabului – rămăşiţa exploziei unei supernove. 149 00:10:55,960 --> 00:10:57,920 Dar Nebuloasa Whirlpool, a Vârtejului? 150 00:10:57,960 --> 00:11:02,560 Lordul Rosse a fost cel dintâi care i-a observat forma maiestuoasă de spirală. 151 00:11:02,640 --> 00:11:08,400 O galaxie care seamănă mult cu a noastră, cu nori denşi de praf întunecat şi gaz incandescent, 152 00:11:08,520 --> 00:11:12,400 cu miliarde de stele solitare şi, cine ştie, 153 00:11:12,520 --> 00:11:16,560 poate şi cu planete asemănătoare Pământului. 154 00:11:18,920 --> 00:11:24,920 Telescopul era deja o fereastră deschisă către Univers 155 00:11:29,720 --> 00:11:34,080 2.Mai mare, mai clar 156 00:11:36,080 --> 00:11:38,480 -Noaptea, ochii noştri se adaptează la întuneric. 157 00:11:38,560 --> 00:11:42,640 Pupilele se dilată pentru a lăsa mai multă lumină să ne pătrundă în ochi. 158 00:11:42,720 --> 00:11:47,880 În consecinţă, putem vedea obiectele mai puţin clare şi stelele mai puţin vizibile. 159 00:11:47,960 --> 00:11:51,720 Acum, imaginaţi-vă că aţi avea pupile cu diametrul de un metru. 160 00:11:51,800 --> 00:11:55,960 N-aţi arăta prea bine, dar aţi avea o vedere supranaturală! 161 00:11:56,000 --> 00:11:59,400 Asta face telescopul pentru noi. 162 00:12:01,880 --> 00:12:04,640 -Telescopul este ca o pâlnie. 163 00:12:04,720 --> 00:12:10,240 Sistemul de lentile sau oglindă acestuia colectează şi adună lumina stelară, direcţionând-o spre ochiul nostru. 164 00:12:13,080 --> 00:12:17,800 Cu cât e mai mare lentila sau oglinda, cu atât vedem mai clar obiectele puţin luminoase. 165 00:12:17,880 --> 00:12:20,720 Aşadar, marimea e mai importantă decât orice altceva în acest caz. 166 00:12:20,800 --> 00:12:23,400 Dar cât de mare poate fi un telescop? 167 00:12:23,480 --> 00:12:26,400 Ei bine, nu chiar aşa de mare dacă vorbim despre un refractor. 168 00:12:29,480 --> 00:12:32,720 Lumina stelelor trebuie să treacă prin lentila principală 169 00:12:32,800 --> 00:12:36,080 aşa că aceasta nu poate fi sprijinită decât pe margini. 170 00:12:36,160 --> 00:12:41,880 Dacă însă faci lentila prea mare, e şi prea grea şi începe să se deformeze sub propria ei greutate. 171 00:12:41,960 --> 00:12:45,640 Asta înseamnă că şi imaginea va fi distorsionată. 172 00:12:47,400 --> 00:12:54,320 -Cel mai mare refractor din toate timpurile a fost terminat în anul 1897, la Observatorul Yerkes de lânga Chicago. 173 00:12:54,400 --> 00:12:57,480 Lentila principală a acestuia are cu puţin peste un metru de diametru, 174 00:12:57,560 --> 00:13:02,080 iar tubul avea incredibila lungime de 18 metri. 175 00:13:02,160 --> 00:13:08,720 Odată cu terminarea lunetei de la Yerkes, constructorii de instrumente cu refracţie şi-au atins limitele. 176 00:13:08,800 --> 00:13:10,880 Vreţi telescoape mai mari de atât? 177 00:13:10,960 --> 00:13:12,800 Atunci, gândiţi-vă la oglinzi! 178 00:13:17,080 --> 00:13:23,080 În cazul telescopului cu reflexie, lumina stelara este reflectata de o oglinda şi nu mai trece printr-o lentilă. 179 00:13:23,160 --> 00:13:29,400 Asta înseamnă că poţi face o oglindă mult mai subţire decât o lentilă şi o poţi sprijini din spate. 180 00:13:29,480 --> 00:13:34,640 Rezultatul este că poţi construi oglinzi mult mai mari decât lentilele. 181 00:13:35,640 --> 00:13:39,720 Oglinzile acestea uriaşe au ajuns în sudul Californiei în urma cu o sută de ani. 182 00:13:39,800 --> 00:13:44,880 Pe atunci, Muntele Wilson nu era decât un masiv îndepărtat din lanţul muntos Saint Gabriel. 183 00:13:44,960 --> 00:13:49,080 Cerul era senin si nopţile întunecate. 184 00:13:49,160 --> 00:13:53,640 Aici a construit George Ellery Hale primul telescop de 1,5 metri. 185 00:13:53,720 --> 00:13:58,400 Mai mic decât bătrânul Leviatan al Lordului Rosse, acesta era însă de o calitate superioară. 186 00:13:58,480 --> 00:14:02,160 Si plasat mult mai favorabil. 187 00:14:02,240 --> 00:14:07,640 Hale l-a convins pe omul de afaceri al locului, John Hooker, să-i finanţeze şi un instrument de 2,5 metri. 188 00:14:07,720 --> 00:14:12,560 Tone de sticlă şi oţel au fost urcate pe Muntele Wilson. 189 00:14:12,640 --> 00:14:16,000 Telescopul Hooker a fost terminat în 1917. 190 00:14:16,080 --> 00:14:20,240 Timp de 30 de ani, acesta va rămâne cel mai mare telescop din lume 191 00:14:20,320 --> 00:14:25,400 un tun de artilerie cosmică, gata să atace Universul. 192 00:14:28,480 --> 00:14:31,080 -Şi chiar l-a cucerit. 193 00:14:31,160 --> 00:14:34,240 Odată cu mărirea incredibilă a dimensiunilor telescopului 194 00:14:34,280 --> 00:14:37,240 s-au produs şi modificări ale modului în care era percepută imaginea. 195 00:14:37,280 --> 00:14:40,800 Astronomii nu şi-au mai folosit ochii ca să privească prin ocularul giganticului telescop, 196 00:14:40,880 --> 00:14:45,960 ci au focalizat lumina pe placi fotografice timp de ore în sir. 197 00:14:46,000 --> 00:14:50,800 Până atunci, nimeni nu mai scrutase Universul atât de departe. 198 00:14:50,880 --> 00:14:55,160 Nebuloasele spiralate se dovediră a fi întesate de stele individuale. 199 00:14:55,240 --> 00:14:59,560 Erau ele oare leaganul sistemelor solare aşa cum este Calea Lactee pentru noi? 200 00:14:59,640 --> 00:15:03,800 În Nebuloasa Andromeda, Edwin Hubble a descoperit un anumit tip de stea 201 00:15:03,880 --> 00:15:07,400 care îşi schimbă gradul de luminozitate cu o precizie matematică. 202 00:15:07,480 --> 00:15:11,720 Observaţiile lui Hubble au stabilit că distanţa până la Andromeda 203 00:15:11,800 --> 00:15:15,960 este de aproape un milion de ani-lumină. 204 00:15:16,080 --> 00:15:22,720 Nebuloasele în spirală, cum este Andromeda, apăreau ca galaxii individuale. 205 00:15:24,480 --> 00:15:27,320 Dar acesta nu era singurul lucru socant. 206 00:15:27,400 --> 00:15:32,000 Cele mai multe galaxii păreau a se îndepărta de Calea Lactee. 207 00:15:32,080 --> 00:15:37,640 La Mount Wilson, Hubble a descoperit că galaxiile din apropiere se îndepărtează cu viteze reduse 208 00:15:37,640 --> 00:15:42,480 în vreme ce galaxiile îndepărtate se îndepărtează cu viteze mult mai mari. 209 00:15:42,560 --> 00:15:43,720 Care este concluzia? 210 00:15:43,800 --> 00:15:46,560 Universul este în plină expansiune. 211 00:15:46,640 --> 00:15:53,400 Telescopul Hooker a oferit astronomilor cea mai valoroasă descoperire astronomică a secolului XX. 212 00:15:56,080 --> 00:16:00,640 Graţie telescopului, am putut înţelege o parte din istoria Universului. 213 00:16:00,720 --> 00:16:04,880 Cu mai puţin de 14 miliarde de ani în urmă, s-a născut Universul 214 00:16:04,960 --> 00:16:09,240 dintr-o explozie uriaşă a timpului şi spaţiului, materiei şi energiei, numită 215 00:16:09,280 --> 00:16:11,560 Big Bang. 216 00:16:11,640 --> 00:16:17,480 Unde quantice infinitezimale s-au transformat în stropi denşi în supa primordială. 217 00:16:17,560 --> 00:16:20,160 Din aceştia, s-au nascut galaxiile 218 00:16:20,240 --> 00:16:23,800 într-o varietate incredibilă de marimi şi forme. 219 00:16:26,560 --> 00:16:30,400 În centrul stelelor, fuziunea nucleară a dat naştere la noi atomi. 220 00:16:30,480 --> 00:16:34,880 Carbon, oxigen, fier, aur. 221 00:16:34,960 --> 00:16:39,640 Exploziile supernovelor au aruncat aceste elemente grele înapoi în spaţiu oferind 222 00:16:39,720 --> 00:16:43,080 materia primă pentru formarea de noi stele. 223 00:16:43,160 --> 00:16:44,800 Şi noi planete! 224 00:16:46,880 --> 00:16:54,880 Cândva, undeva, cumva, moleculele simple au evoluat în organisme vii. 225 00:16:54,960 --> 00:17:00,560 Viaţa este doar unul din multele miracole ale Universului aflat în permanenta evoluţie. 226 00:17:00,640 --> 00:17:02,880 Suntem alcătuiţi din pulbere de stele. 227 00:17:02,960 --> 00:17:07,000 O viziune mareaţă şi o poveste magnifică 228 00:17:07,080 --> 00:17:11,160 aduse în faţa ochilor noştri prin intermediul telescopului. 229 00:17:11,240 --> 00:17:15,640 Imaginaţi-vă: fără telescop, am şti că există vreo şase planete 230 00:17:15,720 --> 00:17:18,160 un satelit-Luna şi câteva mii de stele. 231 00:17:18,240 --> 00:17:22,400 Astronomia ar fi doar la început de drum. 232 00:17:23,640 --> 00:17:27,480 Asemenea comorilor secrete, misterele Universului i-au fascinat pe 233 00:17:27,560 --> 00:17:30,000 temerarii ştiinţei din cele mai vechi timpuri. 234 00:17:30,080 --> 00:17:35,480 Prinţi si nababi, potentaţi politici sau industriaşi, alături de oamenii de ştiinţă 235 00:17:35,560 --> 00:17:40,240 au simţit atracţia spaţiului şi timpului necartografiat. Prin îmbunătăţirea 236 00:17:40,280 --> 00:17:45,400 instrumentelor astronomice au făcut ca sfera cunoaşterii să crească seminificativ. 237 00:17:59,800 --> 00:18:02,640 George Ellery Hale mai avea un singur vis: 238 00:18:02,720 --> 00:18:06,960 să construiască un telescop de două ori mai mare decât cel care bătuse deja recordul mondial. 239 00:18:07,000 --> 00:18:10,880 Vă prezentăm legenda astronomiei secolului XX! 240 00:18:10,960 --> 00:18:15,880 Telescopul Hale de 5 metri de pe Muntele Palomar. 241 00:18:15,960 --> 00:18:20,560 Deşi cântăreşte peste 500 de tone, telescopul este echilibrat atât de precis 242 00:18:20,640 --> 00:18:24,640 încât se mişcă la fel de graţios ca o balerină. 243 00:18:24,720 --> 00:18:30,240 Oglinda de 40 tone pune în evidentă stele care sunt de 40 milioane de ori mai puţin luminoase decât percepe ochiul uman. 244 00:18:30,280 --> 00:18:35,240 Terminat în 1948, telescopul Hale ne ofera imagini unice ale planetelor, 245 00:18:35,280 --> 00:18:38,800 grupurilor stelare, nebuloaselor şi galaxiilor. 246 00:18:41,080 --> 00:18:44,960 Gigantica Jupiter si sateliţii săi numeroşi. 247 00:18:45,080 --> 00:18:49,080 Uimitoarea Nebuloasă Flame (Flacăra). 248 00:18:49,160 --> 00:18:54,240 Urme slabe de gaz în Nebuloasa Orion. 249 00:18:59,880 --> 00:19:02,080 -Se poate mai mare de atât? 250 00:19:02,160 --> 00:19:06,240 Ei bine, astronomii ruşi au încercat acest lucru la sfârşitul anilor 1970. 251 00:19:06,280 --> 00:19:10,640 Sus, în Munţii Caucaz, au construit Bolshoi Teleskop Azimutalnyi 252 00:19:10,720 --> 00:19:14,880 pe care l-au dotat cu o oglinda de 6 metri în diametru şi cu montură azimutală. 253 00:19:14,960 --> 00:19:17,640 Instrumentul nu s-a ridicat însă la înălţimea aşteptărilor. 254 00:19:17,720 --> 00:19:21,720 Pur şi simplu era prea mare, prea scump şi prea greu de utilizat. 255 00:19:21,800 --> 00:19:24,960 Credeţi că asta i-a descurajat pe constructorii de telescoape? 256 00:19:25,080 --> 00:19:28,480 Credeţi că şi-au abandonat visele de a construi instrumente din ce în ce mai mari? 257 00:19:28,560 --> 00:19:31,960 Că povestea noastra a ajuns al sfârsit? 258 00:19:32,080 --> 00:19:33,400 Nicidecum. 259 00:19:33,480 --> 00:19:36,480 Există azi telescoape de 10 metri diametru, în funcţiune. 260 00:19:36,560 --> 00:19:39,160 Unele şi mai mari sunt în faza de proiectare. 261 00:19:39,240 --> 00:19:40,720 Care a fost soluţia găsită? 262 00:19:40,800 --> 00:19:42,640 Noi tehnologii. 263 00:19:44,000 --> 00:19:48,760 3.Tehnologia salvatoare 264 00:19:48,960 --> 00:19:52,800 -Aşa cum maşinile moderne nu mai seamănă cu bătrânul Ford Model T şi telescoapele 265 00:19:52,880 --> 00:19:56,280 din prezent sunt radical diferite de predecesoarele lor clasice 266 00:19:56,360 --> 00:19:58,680 de genul telescopului Hale de 5 metri. 267 00:19:58,760 --> 00:20:01,880 -Mai întâi, montura lor este mult mai mică. 268 00:20:01,960 --> 00:20:05,840 Montura de tip vechi era ecuatorială, cu una din axe 269 00:20:05,920 --> 00:20:09,720 paralelă cu axa de rotaţie a Pământului. 270 00:20:09,800 --> 00:20:13,480 Pentru a ţine cont de mişcarea bolţii cereşti, telescopul trebuie să 271 00:20:13,560 --> 00:20:18,200 se rotească în jurul propriei axe cu aceeaşi viteză cu cea a Pământului. 272 00:20:18,280 --> 00:20:21,160 Simplu la prima vedere, dar e nevoie de mult spaţiu pentru asta. 273 00:20:21,240 --> 00:20:26,040 Monturile din zilele noastre sunt mult mai compacte 274 00:20:26,080 --> 00:20:30,440 şi utilizate ca telescoapele să ţintească spre cer asemenea unor tunuri de artilerie. 275 00:20:30,480 --> 00:20:35,240 Trebuie doar să stabileşti direcţia, altitudinea şi gata! 276 00:20:35,320 --> 00:20:38,640 Singura problemă este să ţii pasul cu mişcarea bolţii cereşti. 277 00:20:38,720 --> 00:20:44,240 Telescopul trebuie să se rotească în jurul ambelor axe, cu viteze diferite. 278 00:20:44,320 --> 00:20:50,720 În esenţă, acest lucru a fost posibil odată cu computerizarea telescoapelor. 279 00:20:50,800 --> 00:20:52,840 Un piedestal mai mic este mai ieftin şi 280 00:20:52,920 --> 00:20:57,520 încape într-un dom mai mic, ceea ce reduce şi mai mult costurile 281 00:20:57,600 --> 00:21:00,320 şi îmbunătăţeşte calitatea imaginii. 282 00:21:00,400 --> 00:21:03,800 Să luăm ca exemplu telescoapele gemene Keck din Hawaii 283 00:21:03,880 --> 00:21:06,600 care, deşi au oglinzile de două ori mai mari decât cea 284 00:21:06,680 --> 00:21:10,440 a telescopului Hale, încap în domuri cu mult mai mici decât 285 00:21:10,520 --> 00:21:13,240 cel de pe Muntele Palomar. 286 00:21:15,080 --> 00:21:17,440 Şi oglinzile telescoapelor au evoluat. 287 00:21:17,520 --> 00:21:19,120 Odinioară erau mai groase şi mai grele. 288 00:21:19,200 --> 00:21:21,840 Acum sunt subţiri şi uşoare. 289 00:21:21,920 --> 00:21:26,800 Ramele oglinzilor pot avea câţiva metri lăţime şi sunt plasate în capsule rotative uriaşe. 290 00:21:26,880 --> 00:21:30,320 Cu toate acestea, nu sunt mai groase de 20 centimetri. 291 00:21:30,400 --> 00:21:32,960 O structură complexă a monturii împiedică o oglindă subţire să 292 00:21:33,080 --> 00:21:35,200 se spargă sub propria greutate. 293 00:21:35,280 --> 00:21:39,120 Pistoanele şi actuatoarele sunt controlate prin computer si menţin 294 00:21:39,200 --> 00:21:40,840 oglinda în stare perfectă. 295 00:21:43,400 --> 00:21:45,520 -Acest sistem se numeşte „optică activă”, iar 296 00:21:45,600 --> 00:21:49,840 ideea este aceea de a compensa şi de a corecta deformaţiile oglinzii principale 297 00:21:49,920 --> 00:21:54,560 cauzate de gravitaţie, vânt sau de schimbările de temperatură. 298 00:21:54,640 --> 00:21:58,240 Aşadar, o oglindă subţire cântăreşte mult mai puţin 299 00:21:58,320 --> 00:22:01,440 ceea ce înseamnă că întreaga sa structură de rezistenţă, inclusiv montura, 300 00:22:01,560 --> 00:22:03,440 pot fi mult mai uşoare şi mai simple. 301 00:22:03,520 --> 00:22:05,560 Şi mult mai ieftine! 302 00:22:05,640 --> 00:22:08,360 Iată Telescopul de Nouă Tehnologie de 3,6 metri 303 00:22:08,440 --> 00:22:11,760 construit de astronomii europeni la finele anilor 1980. 304 00:22:11,840 --> 00:22:14,840 El este folosit ca atelier de probe pentru noile tehnologii 305 00:22:14,920 --> 00:22:16,120 din domeniul construcţiei de telescoape. 306 00:22:16,200 --> 00:22:20,960 Chiar şi trapa nu mai are nimic în comun cu domurile telescoapelor tradiţionale. 307 00:22:21,080 --> 00:22:24,240 New Technology Telescope a fost un adevărat succes. 308 00:22:24,320 --> 00:22:27,280 Era şi timpul să se treacă bariera de 6 metri. 309 00:22:27,600 --> 00:22:31,400 Observatorul Mauna Kea este plasat în cel mai înalt punct din Oceanul Pacific 310 00:22:31,480 --> 00:22:34,960 la 4200 metri deasupra nivelului mării. 311 00:22:36,960 --> 00:22:41,120 Pe plajele din Hawaii, turiştii se bucură de soare şi valuri, 312 00:22:41,200 --> 00:22:44,520 dar sus, la înălţimi mai mari, astronomii înfruntă temperaturile scăzute 313 00:22:44,600 --> 00:22:51,160 şi răul de altitudine în dorinţa lor de a dezvălui misterele Universului. 314 00:22:51,240 --> 00:22:54,120 Telescoapele Keck se numără printre cele mai mari din lume. 315 00:22:54,200 --> 00:22:59,120 Oglinzile lor au un diametru de 10 metri şi au grosimea unei napolitane fine. 316 00:22:59,200 --> 00:23:04,040 Aşezate asemenea gresiei din baie, cele 36 de segmente hexagonale 317 00:23:04,120 --> 00:23:07,480 sunt dispuse, fiecare în parte, cu o precizie nanometrică. 318 00:23:07,560 --> 00:23:11,200 Adevăraţi uriaşi aflaţi în slujba astronomiei, 319 00:23:11,280 --> 00:23:14,120 adevărate catedrale ale ştiinţei. 320 00:23:14,200 --> 00:23:16,600 Se lasă noaptea la Mauna Kea. 321 00:23:16,680 --> 00:23:21,720 Telescoapele Keck Telescopes încep să colecteze fotonii din cele mai îndepărtate colţuri ale Universului. 322 00:23:21,800 --> 00:23:24,520 Oglinzile gemene lucrează împreună şi alcătuiesc una mult mai mare decât 323 00:23:24,600 --> 00:23:27,440 oglinzile tuturor telescoapelor amintite pana acum. 324 00:23:27,520 --> 00:23:30,360 Ce vom vâna în această noapte? 325 00:23:34,680 --> 00:23:39,520 Ciocnirea unor galaxii aflate la miliarde de ani-lumină? 326 00:23:39,600 --> 00:23:45,320 Moartea unei stele, care îşi dă ultima suflare sub forma unei nebuloase planetare? 327 00:23:45,400 --> 00:23:51,040 Sau poate o planetă extrasolară care ar putea găzdui viaţă? 328 00:23:51,120 --> 00:23:55,920 La Cerro Paranal, în Deşertul Atacama din Chille – cel mai uscat loc de pe Pământ - 329 00:23:55,960 --> 00:24:00,040 se găseşte cel mai mare instrument astronomic din toate timpurile: 330 00:24:00,120 --> 00:24:03,560 Marele Telescop European (European Very Large Telescope). 331 00:24:16,200 --> 00:24:19,520 VLT este alcătuit, de fapt, din patru telescoape, 332 00:24:19,600 --> 00:24:22,760 fiecare fiind dotat cu câte o oglindă de 8,2 metri in diametru. 333 00:24:22,840 --> 00:24:24,120 Antu. 334 00:24:24,200 --> 00:24:25,240 Kueyen. 335 00:24:25,320 --> 00:24:26,320 Melipal. 336 00:24:26,400 --> 00:24:27,760 Yepun. 337 00:24:27,840 --> 00:24:33,440 Toate sunt numele din limba Mapuche pentru Soare, Lună, Steaua Sudului şi Venus. 338 00:24:33,520 --> 00:24:37,800 Oglinzile uriaşe au fost produse în Germania, finisate în Franţa, transportate pe mare în Chile 339 00:24:37,880 --> 00:24:41,240 şi cărate cu grijă prin deşert. 340 00:24:41,320 --> 00:24:44,960 La apus, domul telescopului se deschide. 341 00:24:45,040 --> 00:24:48,560 Lumina stelelor începe să se reverse peste oglinzile VLT. 342 00:24:49,280 --> 00:24:52,080 Se fac noi descoperiri. 343 00:24:55,920 --> 00:24:58,160 -Laserul străpunge întunericul nopţii. 344 00:24:58,240 --> 00:25:00,680 Proiectează o stea artificială în atmosferă 345 00:25:00,760 --> 00:25:03,840 la 90 de km deasupra capetelor noastre. 346 00:25:03,920 --> 00:25:06,920 Sensorii măsoară gradul de distorsiune a imaginii stelei 347 00:25:06,960 --> 00:25:09,120 datorită turbulenţei atmosferice. 348 00:25:09,200 --> 00:25:12,960 Apoi, computere de ultimă generaţie îi dictează oglinzii flexibile cum să se 349 00:25:13,040 --> 00:25:15,800 plaseze pentru a corecta distorsiunea imaginii. 350 00:25:15,880 --> 00:25:18,960 Ceea ce face s-ar numi, în glumă, „de-scintilaţia” stelei 351 00:25:19,040 --> 00:25:22,600 dar care este optică adaptivă chiar dacă seamănă cu un truc magic 352 00:25:22,680 --> 00:25:24,320 al astronomiei zilelor noastre. 353 00:25:24,400 --> 00:25:28,840 Fără acest aspect magic, perceperea Universului ar fi înceţoşată şi tulburată de atmosferă. 354 00:25:28,920 --> 00:25:32,880 Aşa, imaginile sunt de o precizie nemaipomenită. 355 00:25:35,480 --> 00:25:39,480 -Celălalt aspect magic se numeşte interferometrie. 356 00:25:39,560 --> 00:25:43,360 Aici principiul este de a colecta lumina de la două telescoape şi de a o aduna 357 00:25:43,440 --> 00:25:46,640 într-un singur punct, păstrând 358 00:25:46,720 --> 00:25:49,320 diferenţele relative dintre lungimile de undă. 359 00:25:49,400 --> 00:25:53,160 Dacă acest lucru este făcut cu precizie, rezultatul este acela că cele două telescoape 360 00:25:53,240 --> 00:25:56,600 se comportă de parcă ar fi o singură oglindă gigantică 361 00:25:56,680 --> 00:25:59,920 mare cât distanţa dintre cele două oglinzi. 362 00:25:59,960 --> 00:26:04,040 -De fapt, interferometria oferă telescopului o vedere de şoim. 363 00:26:04,120 --> 00:26:07,600 Permite telescoapelor de mai mică anvergură să descopere detalii care 364 00:26:07,680 --> 00:26:12,440 nu ar fi fost vizibile decât utilizând telescoape mult mai mari. 365 00:26:12,520 --> 00:26:15,600 Telescoapele gemene Keck de la Mauna Kea lucreaza în mod frecvent in echipă 366 00:26:15,680 --> 00:26:17,520 prin interferometrie. 367 00:26:17,600 --> 00:26:21,440 În cazul VLT, toate cele patru telescoape lucrează laolaltă. 368 00:26:21,520 --> 00:26:24,760 În plus, câteva telescoape auxiliare mai mici se pot 369 00:26:24,840 --> 00:26:28,880 alătura pentru a-şi uni privirile. 370 00:26:29,840 --> 00:26:33,400 Telescoape mari se găsesc pe întregul cuprins al globului pământesc. 371 00:26:33,480 --> 00:26:37,480 Subaru şi Gemini North de pe Mauna Kea. 372 00:26:37,560 --> 00:26:42,240 Gemini South şi Telescopul Magellan din Chile. 373 00:26:42,320 --> 00:26:46,280 Marele Telescop Binocular din Arizona. 374 00:26:48,200 --> 00:26:50,800 Toate sunt construite în cele mai bune locaţii. 375 00:26:50,840 --> 00:26:53,720 În zone înalte, uscate, senine şi întunecate. 376 00:26:53,840 --> 00:26:56,640 Ochii lor sunt mari cât nişte bazine de înot. 377 00:26:56,760 --> 00:27:00,400 Toate beneficiază de tehnica opticii adaptive pentru a contracara 378 00:27:00,440 --> 00:27:02,080 efectele atmosferei terestre. 379 00:27:02,200 --> 00:27:05,960 Câteodată, au puterea unui mamut virtual 380 00:27:06,040 --> 00:27:08,640 şi asta datorită interferometriei. 381 00:27:09,680 --> 00:27:11,800 Iată ce ne-au arătat până acum. 382 00:27:11,920 --> 00:27:13,400 Planete. 383 00:27:16,600 --> 00:27:18,240 Nebuloase. 384 00:27:19,360 --> 00:27:23,960 Regiuni – în mărime naturală sau micşorată – ale unor stele. 385 00:27:23,960 --> 00:27:27,160 O planetă rece care orbitează o pitică brună. 386 00:27:27,200 --> 00:27:31,480 Stele gigantice roind în vârtejul din inima Căii Lactee 387 00:27:31,600 --> 00:27:36,720 şi ţinute în frâu de gravitaţia unei găuri negre supermasive. 388 00:27:36,840 --> 00:27:40,400 Am ajuns departe dacă ne gândim de unde pornise Galileo. 389 00:27:40,000 --> 00:27:44,760 4. De la argint la siliciu 390 00:27:45,840 --> 00:27:49,000 -Cu 400 de ani în urmă, când Galileo Galilei a dorit să arate şi altora ce 391 00:27:49,120 --> 00:27:53,000 vedea el prin telescop, a trebuit să reprezinte grafic aceste lucruri. 392 00:27:53,120 --> 00:27:56,240 Faţa ciuruită a Lunii. 393 00:27:56,360 --> 00:28:00,400 Dansul sateliţilor lui Jupiter. 394 00:28:00,520 --> 00:28:02,160 Petele solare. 395 00:28:02,280 --> 00:28:04,160 Stelele din Orion. 396 00:28:04,280 --> 00:28:06,720 Şi-a adunat apoi desenele şi le-a publicat într-o cărţulie 397 00:28:06,760 --> 00:28:08,400 pe care a intitulat-o „Mesagerul stelelor”. 398 00:28:08,440 --> 00:28:10,800 Numai în acest chip putea să-şi facă 399 00:28:10,920 --> 00:28:12,400 cunoscute descoperirile. 400 00:28:12,440 --> 00:28:16,640 Timp de mai bine de două secole, astronomii au trebuit să fie şi artişti. 401 00:28:16,760 --> 00:28:19,000 Scrutând cerul prin ocular, făceau desene 402 00:28:19,120 --> 00:28:20,960 detaliate a ceea ce observau pe cer. 403 00:28:21,040 --> 00:28:23,080 Peisajul pustiu al Lunii, 404 00:28:23,200 --> 00:28:25,960 o furtună în atmosfera lui Jupiter, 405 00:28:26,040 --> 00:28:29,000 vălul diafan de gaz dintr-o nebuloasă îndepărtată. 406 00:28:29,120 --> 00:28:32,320 Uneori interpretau greşit ceea ce vedeau. 407 00:28:32,440 --> 00:28:36,560 Formaţiunile lineare întunecate de pe Marte au fost luate drept canale 408 00:28:36,680 --> 00:28:39,880 care puteau sugera existenţa vieţii civilizate pe suprafaţa planetei roşii. 409 00:28:39,960 --> 00:28:43,480 Acum ştim însă că aceste canale erau rezultatul unei iluzii optice. 410 00:28:43,600 --> 00:28:47,160 Ceea ce le trebuia cu adevărat astronomilor era o modalitate obiectivă de a înregistra 411 00:28:47,280 --> 00:28:51,480 lumina colectată de telescop fără ca informaţia să treacă mai întâi 412 00:28:51,520 --> 00:28:54,480 prin mintea lor şi apoi prin mâna care le desena. 413 00:28:54,600 --> 00:28:57,400 Fotografia a fost salvarea lor. 414 00:28:58,760 --> 00:29:01,160 -Primul dagherotip al Lunii 415 00:29:01,200 --> 00:29:03,880 a fost făcut în 1840 de către Henry Draper. 416 00:29:03,920 --> 00:29:07,240 Chiar dacă fotografia apăruse în urmă cu mai puţin de 15 ani, astronomii 417 00:29:07,360 --> 00:29:10,880 înţeleseseră care sunt posibilităţile revoluţionare pentru propriul lor domeniu. 418 00:29:10,920 --> 00:29:13,080 Aşadar, cum se fac fotografiile? 419 00:29:13,120 --> 00:29:17,160 Ei bine, emulsia sensibilă a plăcii fotografice conţine 420 00:29:17,280 --> 00:29:19,400 grăunţe foarte mici de halogenură de argint. 421 00:29:19,440 --> 00:29:22,160 Expuse la lumină, acestea se înnegresc. 422 00:29:22,200 --> 00:29:24,800 Astfel, rezultatul era o imagine întunecată a cerului 423 00:29:24,920 --> 00:29:28,080 cu stele negre pe un fundal luminos. 424 00:29:28,200 --> 00:29:31,560 Adevărata surpriză era aceea că placa fotosensibilă 425 00:29:31,680 --> 00:29:33,960 putea fi expusă ore în şir. 426 00:29:34,040 --> 00:29:36,720 Atunci când priveşti cerul nopţii cu proprii tăi ochi 427 00:29:36,760 --> 00:29:39,640 odată ce te adaptezi la întuneric, nu vezi din ce în ce mai multe 428 00:29:39,680 --> 00:29:42,320 stele chiar dacă stai şi priveşti mai mult timp 429 00:29:42,440 --> 00:29:45,240 pe când, cu o placă fotografică, poţi face asta. 430 00:29:45,360 --> 00:29:48,480 Poţi aduna lumina în decursul a câtorva ore bune. 431 00:29:48,600 --> 00:29:52,880 Aşa că o expunere mai îndelungată surprinde mai multe stele 432 00:29:52,920 --> 00:29:54,160 şi mai multe 433 00:29:54,200 --> 00:29:55,240 şi mai multe 434 00:29:55,360 --> 00:29:57,320 şi încă vreo câteva. 435 00:29:58,360 --> 00:30:02,000 În anii 1950, telescopul Schmidt de la Observatorul Palomar 436 00:30:02,120 --> 00:30:05,160 fotografia deja întregul cer al emisferei nordice. 437 00:30:05,280 --> 00:30:10,080 Aproape 2000 de plăci fotografice, fiecare fiind expusă aproximativ o oră. 438 00:30:10,120 --> 00:30:12,960 Un tezaur al descoperirilor ştiinţifice. 439 00:30:12,960 --> 00:30:17,080 Fotografia a transformat astronomia observaţională într-o adevărată ştiinţă: 440 00:30:17,200 --> 00:30:21,480 obiectivă, cuantificabilă, reproductibilă. 441 00:30:21,600 --> 00:30:23,240 Doar că argintului îi trebuie prea mult timp. 442 00:30:23,280 --> 00:30:25,480 Necesită multă răbdare. 443 00:30:27,120 --> 00:30:29,880 Revoluţia digitală a schimbat şi acest aspect. 444 00:30:29,920 --> 00:30:31,640 Siliciul a înlocuit argintul. 445 00:30:31,760 --> 00:30:34,480 Pixelii au înlocuit granulele de argint. 446 00:30:36,360 --> 00:30:40,000 Chiar şi la aparatele obişnuite nu mai folosim filmul fotografic. 447 00:30:40,120 --> 00:30:43,560 În locul acestuia, un cip sensibil la lumină înregistrează imaginile: 448 00:30:43,600 --> 00:30:47,800 pe scurt, un CCD (acronim de la Charge Coupled Device). 449 00:30:47,920 --> 00:30:51,560 CCD-urile profesioniste sunt extrem de eficiente. 450 00:30:51,680 --> 00:30:54,640 Şi pentru a le face şi mai sensibile, acestea sunt răcite 451 00:30:54,680 --> 00:30:57,960 cu mult sub punctul de îngheţare al apei. 452 00:30:58,040 --> 00:31:00,720 Aproape fiecare foton este înregistrat. 453 00:31:00,760 --> 00:31:05,640 În consecinţă, timpul de expunere poate fi mult mai scurt. 454 00:31:05,760 --> 00:31:09,480 Ceea ce Observatorul Palomar obţinea într-o oră 455 00:31:09,600 --> 00:31:13,160 un CCD poate realiza în câteva minute 456 00:31:13,200 --> 00:31:15,560 folosind un telescop mai mic. 457 00:31:15,600 --> 00:31:18,080 Şi revoluţia siliconului nu s-a încheiat încă. 458 00:31:18,200 --> 00:31:21,080 Astronomii au fabricat camere CCD uriaşe 459 00:31:21,200 --> 00:31:23,560 de sute de milioane de pixeli. 460 00:31:23,600 --> 00:31:26,320 Şi vor mai face multe altele. 461 00:31:28,120 --> 00:31:32,560 -Marele avantaj al imaginilor digitale este acela că sunt... digitale. 462 00:31:32,600 --> 00:31:35,800 Sunt numai bune de a fi utilizate de calculator fără vreo operaţiune intermediară. 463 00:31:35,840 --> 00:31:38,800 Astronomii folosesc software specializat pentru procesarea 464 00:31:38,840 --> 00:31:40,880 observaţiilor lor nocturne. 465 00:31:40,880 --> 00:31:45,080 Redimensionarea imaginilor sau mărirea contrastului lor, scoate la iveală şi cele mai ascunse caracteristici 466 00:31:45,200 --> 00:31:47,640 ale nebuloaselor şi galaxiilor. 467 00:31:47,760 --> 00:31:51,240 Codarea prin culori scoate şi mai mult în evidenţă structurile care altfel ar fi 468 00:31:51,280 --> 00:31:53,640 foarte greu de distins. 469 00:31:53,680 --> 00:31:57,880 Mai mult, prin combinarea mai multor imagini ale aceluiaşi obiect care 470 00:31:57,920 --> 00:32:00,400 au fost obţinute cu filtre diferite, se pot obţine 471 00:32:00,520 --> 00:32:04,320 colaje spectaculoase care desfiinţează graniţa dintre 472 00:32:04,440 --> 00:32:06,720 ştiinţă şi artă. 473 00:32:06,840 --> 00:32:09,880 Poţi să te bucuri enorm de pe urma astronomiei digitale. 474 00:32:09,960 --> 00:32:13,960 Nu a fost niciodată mai uşor să cauţi şi să descoperi 475 00:32:13,960 --> 00:32:15,800 cu emoţie imagini unice din Univers. 476 00:32:15,920 --> 00:32:20,080 Peisajele cosmice sunt acum la îndemâna oricui: trebuie doar să faci un click cu mouse-ul calculatorului de acasă! 477 00:32:20,680 --> 00:32:24,160 Telescoapele robotizate, echipate cu detectoare electronice ultrasensibile 478 00:32:24,280 --> 00:32:27,800 stau de veghe chiar acum şi scrutează cerul. 479 00:32:27,920 --> 00:32:30,880 Telescopul Sloan din New Mexico a fotografiat 480 00:32:30,960 --> 00:32:34,000 şi catalogat peste o sută de milioane de obiecte cosmice, 481 00:32:34,120 --> 00:32:38,160 a măsurat distanţele faţă de milioane de alte galaxii şi a descoperit 482 00:32:38,280 --> 00:32:41,480 o sută de mii de noi quasari. 483 00:32:41,520 --> 00:32:44,000 Însă asta nu e de ajuns. 484 00:32:44,120 --> 00:32:47,400 Universul este un spaţiu al schimbării permanente. 485 00:32:47,520 --> 00:32:51,240 Cometele de gheaţă vin şi pleacă, lăsând o trenă de fragmente 486 00:32:51,280 --> 00:32:53,640 în urma lor. 487 00:32:53,760 --> 00:32:56,720 Asteroizii străbat bolta cerească. 488 00:32:56,840 --> 00:33:00,560 Planete îndepărtate se învârt în jurul stelelor-mame, blocând 489 00:33:00,680 --> 00:33:02,880 pentru o bună perioadă de timp o parte din lumina stelelor respective. 490 00:33:02,960 --> 00:33:08,800 Supernovele explodează în timp ce alte stele de-abia se nasc. 491 00:33:08,840 --> 00:33:17,960 Pulsarii pâlpâie, razele gamma ţâşnesc...găurile negre acumulează materie. 492 00:33:18,040 --> 00:33:21,720 Pentru a putea ţine pasul cu acest măreţ spectacol al Naturii, astronomii 493 00:33:21,840 --> 00:33:25,240 îşi doresc să poată observa cerul în întregimea lui în decursul întregului an. 494 00:33:25,360 --> 00:33:26,840 Sau măcar în fiecare lună. 495 00:33:26,920 --> 00:33:28,640 Sau de două ori pe săptămână. 496 00:33:28,680 --> 00:33:33,800 Cel puţin acesta este ţelul ambiţios al telescopului Large Synoptic Survey. 497 00:33:33,920 --> 00:33:39,400 Când va fi terminat, adică în 2015, camera sa de trei gigapixeli va deschide 498 00:33:39,440 --> 00:33:42,080 o fereastră webcam spre Univers. 499 00:33:42,200 --> 00:33:45,960 Acest telescop îndeplineşte visul astronomilor, 500 00:33:46,040 --> 00:33:51,080 şi va fotografia aproape întreaga boltă înstelată o dată la trei nopţi. 501 00:33:56,000 --> 00:34:00,760 5. Imaginea invizibilului 502 00:34:02,360 --> 00:34:05,080 -Atunci când asculţi piesa ta favorită de muzică, urechile prind sunete 503 00:34:05,160 --> 00:34:08,800 de frecvenţe diferite, de la cele mai joase 504 00:34:08,920 --> 00:34:12,120 tonuri de bas până la cele mai înalte vibraţii. 505 00:34:12,200 --> 00:34:14,960 Acum imaginează-ţi că urechile tale 506 00:34:15,360 --> 00:34:16,920 ar fi sensibile doar la un anumit tip de frecvenţe. 507 00:34:16,960 --> 00:34:19,520 În acest caz, ai pierde cea mai mare parte din melodia preferată! 508 00:34:19,600 --> 00:34:23,000 De fapt, aceasta şi este situaţia în care se află astronomii. 509 00:34:23,080 --> 00:34:26,160 Ochii noştri sunt sensibili doar la o mică parte din 510 00:34:26,240 --> 00:34:29,000 frecvenţele luminii: lumina vizibilă. 511 00:34:29,080 --> 00:34:31,560 Suntem în schimb complet orbi faţă de toate celelalte forme de 512 00:34:31,640 --> 00:34:33,600 radiaţie electromagnetică. 513 00:34:33,680 --> 00:34:36,640 Şi totuşi, există o mulţime de corpuri cereşti care emit 514 00:34:36,720 --> 00:34:39,960 radiaţii în alte zone ale spectrului electromagnetic. 515 00:34:40,040 --> 00:34:43,760 -De pildă, în anii 1930 s-a descoperit din întâmplare că 516 00:34:43,840 --> 00:34:47,240 există unde radio care vin din adâncurile spaţiului cosmic. 517 00:34:47,320 --> 00:34:49,960 O parte din aceste unde au aceeaşi frecvenţă ca postul tău de radio preferat 518 00:34:50,040 --> 00:34:53,160 doar că sunt mult mai slabe şi, bineînţeles, 519 00:34:53,240 --> 00:34:55,280 nu transmit muzică. 520 00:34:56,520 --> 00:34:59,960 -Dacă vrei să te conectezi la Radio Univers, ai nevoie de un tip special de 521 00:35:00,040 --> 00:35:02,560 receptor: un radiotelescop. 522 00:35:02,680 --> 00:35:06,960 Radiotelescopul este bun pentru toate frecvenţele de undă, cu excepţia celor foarte lungi. 523 00:35:07,040 --> 00:35:10,080 Este foarte asemănător oglinzii principale dintr-un telescop optic. 524 00:35:10,200 --> 00:35:14,400 Doar că, datorită faptului că undele radio sunt cu mult mai lungi decât lumina vizibilă, 525 00:35:14,440 --> 00:35:17,240 suprafaţa plană a discului nu trebuie să fie chiar aşa de lucioasă 526 00:35:17,360 --> 00:35:19,000 ca cea a oglinzii. 527 00:35:19,120 --> 00:35:21,640 Acesta este şi motivul pentru care este mult mai uşor să construieşti 528 00:35:21,680 --> 00:35:26,800 un radiotelescop mare decât un telescop optic mare. 529 00:35:26,840 --> 00:35:30,960 De asemenea, la lungimile de undă radio, este mult mai uşor să faci interferometrie. 530 00:35:30,960 --> 00:35:34,080 Adică să măreşti gradul de detaliere 531 00:35:34,120 --> 00:35:37,960 prin combinarea undelor provenite de la două telescoape diferite în aşa fel încât 532 00:35:38,040 --> 00:35:41,560 acestea să pară că fac parte din acelaşi disc uriaş al unui singur telescop. 533 00:35:41,600 --> 00:35:44,640 -VLA (Very Large Array), radiotelescopul din New Mexico, de exemplu, constă în 534 00:35:44,680 --> 00:35:49,720 27 antene separate, fiecare măsurând 25 metri în diametru. 535 00:35:49,760 --> 00:35:52,960 Fiecare antenă se roteşte independent de celelalte şi 536 00:35:53,040 --> 00:35:56,400 discul virtual pe care îl creează toate aceste mişcări 537 00:35:56,520 --> 00:36:00,800 măsoară 36 kilometri în diametru. 538 00:36:00,920 --> 00:36:03,560 Aşadar, cum arată Universul în unde radio? 539 00:36:03,680 --> 00:36:08,000 Pentru început, Soarele nostru străluceşte mult mai intens în unde radio. 540 00:36:08,120 --> 00:36:10,720 La fel şi centrul galaxiei noastre, Calea Lactee. 541 00:36:10,760 --> 00:36:12,400 Dar asta nu e totul. 542 00:36:12,520 --> 00:36:16,480 Pulsarii sunt rămăşiţe dense care emit unde radio 543 00:36:16,520 --> 00:36:18,640 pe o bandă foarte îngustă. 544 00:36:18,680 --> 00:36:21,800 În plus, ei se învârt cu viteze care pot ajunge la câteva sute de 545 00:36:21,840 --> 00:36:23,720 rotaţii pe secundă. 546 00:36:23,760 --> 00:36:27,800 Aşa că un pulsar arată ca un fel de far de unde radio, 547 00:36:27,920 --> 00:36:31,320 iar ceea vedem noi e doar o succesiune regulată şi 548 00:36:31,360 --> 00:36:34,320 rapidă de scurte pulsaţii radio. 549 00:36:34,440 --> 00:36:36,640 De aici provine şi denumirea lor. 550 00:36:36,680 --> 00:36:39,320 -Sursa radio cunoscută sub numele de Cassiopeia A este de fapt 551 00:36:39,440 --> 00:36:43,640 cadavrul unei supernove care a explodat în secolul al şaptesprezecelea. 552 00:36:43,680 --> 00:36:48,240 Centaurus A, Cygnus A şi Virgo A sunt galaxii gigantice care 553 00:36:48,280 --> 00:36:50,640 emit cantităţi imense de unde radio. 554 00:36:50,680 --> 00:36:55,960 Fiecare galaxie este pusă în mişcare de o gaură neagră masivă care se află chiar în centrul ei. 555 00:36:56,040 --> 00:37:00,000 Câteva din aceste galaxii radio, precum şi unii quasari sunt atât de energici încât 556 00:37:00,120 --> 00:37:05,320 semnalele lor pot fi detectate şi de la o distanţă de 10 miliarde de ani-lumină. 557 00:37:05,360 --> 00:37:08,880 -Apoi mai e şi murmurul radio pe unde scurte 558 00:37:08,960 --> 00:37:11,320 care umple întregul Univers. 559 00:37:11,360 --> 00:37:14,160 Acesta e cunoscut sub numele de „fondul cosmic de microunde” 560 00:37:14,200 --> 00:37:16,400 şi nu este altceva decât ecoul Big Bang-ului, 561 00:37:16,440 --> 00:37:20,560 aura începutului incendiar al tuturor lucrurilor din Univers. 562 00:37:22,120 --> 00:37:26,400 Fiecare fragment al spectrului are propria ei poveste. 563 00:37:26,440 --> 00:37:29,960 Astronomii studiază in lungimile de undă milimetrice şi submilimetrice 564 00:37:29,960 --> 00:37:33,080 formarea galaxiilor în primele clipe ale Universului, originea 565 00:37:33,200 --> 00:37:37,240 stelelor şi planetelor din propria noastră galaxie. 566 00:37:37,280 --> 00:37:41,400 Mare parte din această radiaţie este însă blocată de vaporii de apă din atmosfera Terrei. 567 00:37:41,520 --> 00:37:44,400 Pentru a o putea observa, e nevoie să ne plasăm în locuri înalte şi aride. 568 00:37:44,440 --> 00:37:47,320 La Llano de Chajnantor, de exemplu. 569 00:37:47,440 --> 00:37:50,960 La 5 km deasupra nivelului mării, platoul suprarealist 570 00:37:50,960 --> 00:37:53,960 din Chile este locaţia unde va fi construit ALMA: 571 00:37:54,040 --> 00:37:56,880 Atacama Large Millimeter Array. 572 00:37:56,920 --> 00:38:01,880 Când va fi gata, în 2014, ALMA va fi cel mai mare observator 573 00:38:01,920 --> 00:38:04,320 astronomic construit vreodată. 574 00:38:04,840 --> 00:38:09,960 64 de antene, fiecare în greutate de cca 100 tone, vor lucra la unison. 575 00:38:09,960 --> 00:38:13,880 Camioanele uriaşe le vor căra şi le vor instala pe o suprafaţă de mărimea Londrei 576 00:38:13,960 --> 00:38:16,800 ceea ce va mări fiecare detaliu al imaginilor obţinute sau le va uni laolaltă pentru 577 00:38:16,880 --> 00:38:19,000 a alcătui o imagine infinit mai amplă. 578 00:38:19,120 --> 00:38:23,240 Fiecare mişcare se va efectua cu o precizie milimetrică. 579 00:38:24,680 --> 00:38:28,160 -Mare parte din corpurile cereşti emit în infraroşu. 580 00:38:28,280 --> 00:38:31,960 Descoperită de William Herschel, radiaţia infraroşie este deseori numită 581 00:38:32,040 --> 00:38:36,720 "radiaţie termică" deoarece este emisă de obiecte relativ calde, 582 00:38:36,760 --> 00:38:39,080 inclusiv de fiinţele umane. 583 00:38:41,840 --> 00:38:45,240 Sunteţi mult mai familiarizaţi cu radiaţia infraroşie decât vă imaginaţi 584 00:38:45,360 --> 00:38:48,240 deoarece pe Pământ, acest tip de radiaţie este folosită la 585 00:38:48,360 --> 00:38:51,160 filmarea şi vederea în întuneric. 586 00:38:51,280 --> 00:38:55,160 Pentru a detecta însă strălucirea slabă a obiectelor îndepărtate, astronomii 587 00:38:55,280 --> 00:38:58,960 au nevoie de detectori extrem de sensibili, răciţi la temperaturi de câteva grade 588 00:38:59,040 --> 00:39:04,000 peste zero pentru a le suprima propria radiaţie termică. 589 00:39:06,920 --> 00:39:11,720 -Astăzi, cele mai multe din marile telescoape optice sunt dotate şi cu camere în infraroşu. 590 00:39:11,760 --> 00:39:15,320 Acestea permit vederea prin norii de praf cosmic, scoţând la iveală 591 00:39:15,440 --> 00:39:20,240 stelele proaspăt născute, ceea ce nu ar putea fi surprins niciodată cu un telescop optic. 592 00:39:20,280 --> 00:39:25,080 De exemplu, această imagine optică a binecunoscutei „creşe stelare” din Orion 593 00:39:25,200 --> 00:39:27,400 este total diferită atunci când o privim cu ochii 594 00:39:27,520 --> 00:39:30,080 unei camere în infraroşu! 595 00:39:30,200 --> 00:39:33,320 -E foarte util să poţi vedea în infraroşu, mai ales atunci când 596 00:39:33,360 --> 00:39:35,960 studiezi galaxiile cele mai îndepărtate. 597 00:39:35,960 --> 00:39:41,000 Stelele nou-născute din interiorul galaxiilor tinere strălucesc intens în ultraviolet. 598 00:39:41,120 --> 00:39:45,000 Doar că radiaţia ultravioletă trebuie să călătorească miliarde de ani de-a lungul 599 00:39:45,120 --> 00:39:46,640 Universului în expansiune. 600 00:39:46,760 --> 00:39:50,560 Expansiunea afectează şi undele luminoase astfel încât atunci când 601 00:39:50,600 --> 00:39:55,240 ajung la noi, ele au fost transferate deja în infraroşul apropiat. 602 00:39:56,600 --> 00:40:00,240 Acest instrument sofisticat este Telescopul MAGIC de pe La Palma. 603 00:40:00,360 --> 00:40:02,960 Cercetează cerul în căutarea razelor cosmice gamma, 604 00:40:02,960 --> 00:40:06,800 cea mai energică formă de radiaţie din natură. 605 00:40:08,360 --> 00:40:10,960 Norocul nostru e că letalele raze gamma sunt blocate de 606 00:40:10,960 --> 00:40:12,320 atmosfera terestră. 607 00:40:12,360 --> 00:40:16,000 Acestea lasă însă destule amprente care pot fi cercetate de astronomi. 608 00:40:16,120 --> 00:40:19,000 După ce lovesc atmosfera, ele produc avalanşe de 609 00:40:19,120 --> 00:40:20,640 particule energetice, 610 00:40:20,760 --> 00:40:25,320 care, la rândul lor, creează o slabă strălucire pe care doar MAGIC o poate vedea. 611 00:40:26,920 --> 00:40:30,640 Acesta este Observatorul „Pierre Auger” din Argentina. 612 00:40:30,680 --> 00:40:33,080 Nici măcar nu arată ca un telescop. 613 00:40:33,120 --> 00:40:38,960 „Pierre Auger” e alcătuit din 1600 de detectoare, răsfirate 614 00:40:38,960 --> 00:40:40,240 pe o regiune de 3000 kilometri pătraţi. 615 00:40:40,360 --> 00:40:44,560 Acestea prind particulele provenite de la îndepărtate supernove 616 00:40:44,600 --> 00:40:46,480 şi găuri negre. 617 00:40:47,680 --> 00:40:52,400 Ce să mai spunem despre detectoarele neutrino construite în adâncul minelor, sub 618 00:40:52,520 --> 00:40:55,720 fundul oceanelor ori în gheţurile din Antarctica? 619 00:40:55,840 --> 00:40:57,880 Putem să le numim telescoape şi pe acestea? 620 00:40:57,960 --> 00:40:59,400 Şi de ce nu? 621 00:40:59,520 --> 00:41:03,800 La urma urmei, ele fac observaţii astronomice, chiar dacă nu captează date 622 00:41:03,840 --> 00:41:06,080 din spectrul electromagnetic. 623 00:41:06,120 --> 00:41:09,880 Neutrinii sunt particule produse în Soare 624 00:41:09,960 --> 00:41:12,240 şi în exploziile supernovelor. 625 00:41:12,360 --> 00:41:15,800 Şi Big Bang-ul a dat naştere neutrinilor. 626 00:41:15,920 --> 00:41:20,640 Spre deosebire de alte particule elementare, neutrinii pot trece prin 627 00:41:20,680 --> 00:41:25,640 materie şi pot călători la o viteză apropiată de cea a luminii, neavând sarcină electrică. 628 00:41:25,760 --> 00:41:30,240 Chiar dacă sunt destul de greu de studiat, neutrinii se află peste tot. 629 00:41:30,280 --> 00:41:34,160 În fiecare secundă, mai mult de 50 miliarde de neutrini solari 630 00:41:34,200 --> 00:41:36,560 trec prin trupurile noastre. 631 00:41:36,680 --> 00:41:40,800 În cele din urmă, astronomii şi fizicienii şi-au unit forţele pentru a pune la punct 632 00:41:40,920 --> 00:41:42,640 construirea unor detectori gravitaţionali de unde. 633 00:41:42,680 --> 00:41:46,640 Aceste "telescoape" nu mai observă radiaţii şi nici nu mai captează particule. 634 00:41:46,680 --> 00:41:51,240 În loc de toate acestea, măsoară micile denivelări din structura spaţiu-timp 635 00:41:51,280 --> 00:41:56,960 un concept pe care teoria relativităţii enunţate de Albert Einstein îl anticipa. 636 00:41:57,040 --> 00:42:01,160 Folosindu-se de o varietate de instrumente, astronomii au acoperit întregul 637 00:42:01,200 --> 00:42:06,960 spectru al radiaţiei electromagnetice şi s-au aventurat dincolo de aceste limite. 638 00:42:07,040 --> 00:42:11,240 Unele observaţii nu pot fi însă făcute de pe Pământ. 639 00:42:11,280 --> 00:42:12,800 Care este soluţia? 640 00:42:12,920 --> 00:42:15,240 Telescoapele spaţiale. 641 00:42:22,000 --> 00:42:26,560 6. Dincolo de Pâmânt 642 00:42:28,560 --> 00:42:30,400 -Telescopul Spaţial Hubble. 643 00:42:30,480 --> 00:42:33,360 Acesta este, de departe, cel mai renumit telescop din lume şi din istorie. 644 00:42:33,440 --> 00:42:34,800 Şi pe bună dreptate. 645 00:42:34,880 --> 00:42:38,560 Hubble a revoluţioant o mulţime de domenii ale astronomiei. 646 00:42:38,640 --> 00:42:42,040 După standardele moderne, oglinda lui Hubble este destul de mică. 647 00:42:42,120 --> 00:42:45,040 Măsoară doar vreo 2,4 metri în diametru. 648 00:42:45,120 --> 00:42:48,640 Locaţia este însă în spaţiul cosmic. 649 00:42:48,720 --> 00:42:52,360 Dincolo de efectele distorsionante ale atmosferei, telescopul beneficiază de 650 00:42:52,440 --> 00:42:54,600 o perspectivă excepţională asupra Universului. 651 00:42:54,680 --> 00:42:59,360 -Şi ceea ce este şi mai important, Hubble poate vedea radiaţia in ultraviolet şi infraroşu apropiat. 652 00:42:59,440 --> 00:43:02,480 Această radiaţie nu poate fi văzută de pe Pământ deoarece 653 00:43:02,560 --> 00:43:05,880 este blocată de atmosferă. 654 00:43:05,960 --> 00:43:09,880 -Camerele şi spectrografele, unele fiind de mărimea unei cabine telefonice, 655 00:43:09,960 --> 00:43:14,600 diseacă şi înregistrează lumina care vine dinspre tărâmuri cosmice îndepărtate. 656 00:43:14,680 --> 00:43:19,320 -La fel ca oricare alt telescop de la sol, Hubble intră din când în când în revizie tehnică. 657 00:43:19,400 --> 00:43:22,760 În astfel de situaţii, astronauţii asigură service-ul spaţial. 658 00:43:22,840 --> 00:43:24,440 Componentele distruse sunt reparate, 659 00:43:24,520 --> 00:43:27,000 iar instrumentele vechi sunt înlocuite cu altele noi, 660 00:43:27,080 --> 00:43:29,800 cu echipamente de ultimă generaţie. 661 00:43:29,880 --> 00:43:33,280 -Hubble a devenit astfel centrala energetică a observaţiilor astronomice mondiale, 662 00:43:33,360 --> 00:43:37,240 schimbând complet percepţia noastră despre cosmos. 663 00:43:39,840 --> 00:43:44,800 Cu privirea-i ageră, telescopul Hubble a studiat schimbările de anotimpuri de pe Marte, 664 00:43:45,920 --> 00:43:48,800 a observat căderea unei comete în atmosfera lui Jupiter 665 00:43:50,520 --> 00:43:53,880 a surprins detalii ale inelelor lui Saturn 666 00:43:56,920 --> 00:44:00,400 şi chiar şi suprafaţa micii planete Pluto. 667 00:44:00,480 --> 00:44:06,320 A descoperit ciclul vieţii stelare, de la naşterea şi copilăria petrecută 668 00:44:06,600 --> 00:44:12,560 în creşele din norii de praf cosmic şi gaz, până la formele lor de rămas-bun: 669 00:44:12,640 --> 00:44:17,800 ca nebuloase delicate, ultime suflări ale stelelor muribunde în spaţiul cosmic, 670 00:44:17,920 --> 00:44:24,960 înfiorătoarele explozii ale supernovelor ce pun în umbră şi galaxiile ce le-au dat naştere. 671 00:44:25,040 --> 00:44:28,960 Adânc în interiorul Nebuloasei Orion, Hubble a observat chiar şi condiţiile prielnice naşterii unui nou 672 00:44:29,040 --> 00:44:34,080 sistem solar: discurile de pulbere cosmică din jurul stelelor nou născute care s-ar putea 673 00:44:34,120 --> 00:44:36,080 condensa curând în planete. 674 00:44:36,200 --> 00:44:40,320 Telescopul spaţial a studiat mii de stele individiuale din grupuri globulare gigantice, 675 00:44:40,440 --> 00:44:45,960 cele mai bătrâne familii stelare din univers. 676 00:44:46,040 --> 00:44:48,320 Şi, bineînţeles, galaxiile. 677 00:44:48,440 --> 00:44:51,960 Astronomii nu au mai avut parte de atâtea detalii până acum. 678 00:44:51,960 --> 00:44:58,800 Spirale maiestuoase, căi acoperite de pulbere cosmică, coliziuni violente. 679 00:45:01,040 --> 00:45:05,480 Expunerea îndelungată a unor regiuni aparent pustii din Univers a scos la iveală 680 00:45:05,520 --> 00:45:10,080 mii de galaxii slab luminate, aflate la miliarde de ani-lumină depărtare. 681 00:45:10,120 --> 00:45:13,960 Fotonii emişi pe vremea când Universul era încă foarte tânăr. 682 00:45:14,040 --> 00:45:18,400 O fereastră spre trecutul îndepărtat, aruncând lumină asupra 683 00:45:18,440 --> 00:45:21,560 cosmosului în plină evoluţie. 684 00:45:22,200 --> 00:45:24,880 -Hubble nu este unicul observator din spaţiu. 685 00:45:24,920 --> 00:45:29,800 Acesta este Telescopul NASA, „Spitzer Space Telescope”, lansat în august 2003. 686 00:45:29,920 --> 00:45:33,720 -Într-un fel, acesta este echivalentul lui Hubble în infraroşu. 687 00:45:33,760 --> 00:45:37,960 „Spitzer” are o oglindă care măsoară doar 85 cm în diametru. 688 00:45:37,960 --> 00:45:41,080 Telescopul ascunde însă un scut de protecţie termică menit 689 00:45:41,200 --> 00:45:42,480 să-l protejeze de Soare. 690 00:45:42,520 --> 00:45:47,160 Detectoarele lui sunt plasate în heliu lichid. 691 00:45:47,200 --> 00:45:50,080 În acest mod, detectoarele sunt răcite până la câteva grade 692 00:45:50,200 --> 00:45:51,800 peste zero absolut. 693 00:45:51,920 --> 00:45:55,560 Acest lucru le face extrem de sensibile. 694 00:45:55,680 --> 00:45:58,720 „Spitzer” a scos la iveală un Univers prăfuit. 695 00:45:58,760 --> 00:46:02,560 Nori groşi şi întunecaţi de praf strălucesc în infraroşu atunci când sunt 696 00:46:02,680 --> 00:46:04,560 încălziţi din interior. 697 00:46:04,600 --> 00:46:08,720 Undele de şoc provenind de la coliziunile galactice adună praful în forme inelare şi 698 00:46:08,760 --> 00:46:13,480 vălurite, care nu sunt altceva decât leagănele noilor stele. 699 00:46:15,520 --> 00:46:19,080 -Praful însoţeşte însă şi moartea unei stele. 700 00:46:19,200 --> 00:46:23,080 Spitzer a descoperit că nebuloasa planetară şi rămăşiţele supernovelor sunt pline de 701 00:46:23,200 --> 00:46:28,320 particule de praf, care vor sta la baza structurării viitoarelor planete. 702 00:46:28,440 --> 00:46:32,080 -La alte lungimi de unde infraroşii, Spitzer poate privi drept prin norul de praf 703 00:46:32,200 --> 00:46:37,720 scoţând la iveală stelele din interiorul întunecat al acestuia. 704 00:46:37,840 --> 00:46:40,960 -În fine, spectrografele telescopului spaţial au studiat 705 00:46:40,960 --> 00:46:44,880 atmosfera planetelor extrasolare – gigantele de gaz asemănătoare lui Jupiter 706 00:46:44,920 --> 00:46:48,880 care fac un tur complet în jurul stelelor-mamă în doar câteva zile. 707 00:46:50,680 --> 00:46:52,880 -Ce se întâmplă aşadar cu razele X şi gamma? 708 00:46:52,920 --> 00:46:55,560 Ei bine, ele sunt complet blocate de atmosfera terestră. 709 00:46:55,680 --> 00:46:59,160 Aşa că, fără telescoape, astronomii ar fi complet orbi 710 00:46:59,200 --> 00:47:02,080 faţă de aceste tipuri de radiaţie. 711 00:47:03,680 --> 00:47:07,080 -Telescoapele spaţiale în raze X şi gamma scot la iveală 712 00:47:07,120 --> 00:47:11,800 un Univers zbuciumat şi violent alcătuit din grupuri galactice, găuri negre, 713 00:47:11,840 --> 00:47:16,080 explozii de supernove şi ciocniri de galaxii. 714 00:47:18,760 --> 00:47:20,840 Astfel de telescoape sunt totuşi foarte greu de construit. 715 00:47:20,920 --> 00:47:24,440 -Radiaţia energetică trece direct printr-o oglindă convenţională. 716 00:47:24,520 --> 00:47:29,680 Razele X nu pot fi focalizate decât cu ajutorul unor oglinzi făcute din aur pur. 717 00:47:29,760 --> 00:47:33,120 Iar razele gamma sunt studiate cu ajutorul unor camere extrem de sofisticate 718 00:47:33,200 --> 00:47:36,560 ori al unor scintilatoare care eliberează străfulgerări scurte de lumină normală 719 00:47:36,640 --> 00:47:39,680 atunci când sunt lovite de un foton gamma. 720 00:47:40,960 --> 00:47:45,120 -În anii 1990, NASA a folosit Observatorul de Raze Gamma Compton. 721 00:47:45,200 --> 00:47:48,280 Pe acea vreme, acesta era cel mai mare 722 00:47:48,360 --> 00:47:49,880 satelit ştiinţific care fusese lansat vreodată în cosmos. 723 00:47:49,960 --> 00:47:53,120 Un adevărat laborator de fizică spaţială. 724 00:47:53,200 --> 00:47:56,480 În 2008, Compton a fost detronat de GLAST: 725 00:47:56,560 --> 00:48:00,520 Telescopul Spaţial de Mare Anvergură pentru Radiaţie Gamma. 726 00:48:00,600 --> 00:48:04,120 Acesta va studia tot ce este de înaltă energie în Univers 727 00:48:04,200 --> 00:48:06,520 de la materia neagră la pulsari. 728 00:48:08,440 --> 00:48:12,360 -Între timp, astronomii au mai lansat două telescoape de raze X în spaţiul cosmic. 729 00:48:12,440 --> 00:48:17,400 Observatorul Chandra X-ray al NASA şi Observatorul XMM-Newton al ESA 730 00:48:17,480 --> 00:48:21,480 ambele studiind cele mai fierbinţi locuri din Univers. 731 00:48:23,960 --> 00:48:27,680 Aşa arată cerul din perspectiva razelor X. 732 00:48:27,760 --> 00:48:32,160 Caracteristicile puse în evidenţă sunt norii de gaz, încălziţi la milioane de grade 733 00:48:32,240 --> 00:48:35,680 de către undele de şoc din rămăşiţele supernovelor. 734 00:48:35,760 --> 00:48:39,960 Sursele punctelor luminoase sunt binarele în raze X: stelele de neutroni sau 735 00:48:39,960 --> 00:48:43,640 găurile negre care absorb materia unei stele din apropiere. 736 00:48:43,720 --> 00:48:47,280 Gazul acesta fierbinte emite raze X. 737 00:48:47,360 --> 00:48:51,560 Tot aşa, telescoapele în raze X, relevă găuri negre supermasive în 738 00:48:51,640 --> 00:48:53,760 inima celor mai îndepărtate galaxii. 739 00:48:53,840 --> 00:48:57,800 Materia antrenată în spirala din interior se încălzeşte suficient pentru a emite raze X 740 00:48:57,880 --> 00:49:02,160 chiar înainte de a se prăbuşi în gaura neagră şi a dispărea definitiv. 741 00:49:02,240 --> 00:49:06,840 Gazul fierbinte dar lipsit de consistenţă umple şi spaţiul dintre galaxiile 742 00:49:06,920 --> 00:49:08,320 care alcătuiesc un roi galactic. 743 00:49:08,400 --> 00:49:12,240 Uneori, acest gaz intregalactic este încălzit şi mai mult prin 744 00:49:12,320 --> 00:49:16,480 coliziunea şi întrepătrunderea cu alte grupuri galactice. 745 00:49:16,560 --> 00:49:20,760 Şi mai fascinante sunt exploziile gamma, cele mai spectaculoase 746 00:49:20,840 --> 00:49:22,600 evenimente din Univers. 747 00:49:22,680 --> 00:49:26,920 Acestea sunt exploziile catastrofale şi terminale ale unor stele 748 00:49:26,960 --> 00:49:28,760 extrem de masive şi de energice. 749 00:49:28,840 --> 00:49:32,760 În mai puţin de o secundă, acestea eliberează mai multă energie decât ar elibera Soarele 750 00:49:32,840 --> 00:49:35,760 în 10 miliarde de ani. 751 00:49:38,200 --> 00:49:42,160 -Hubble, Spitzer, Chandra, XMM-Newton şi GLAST 752 00:49:42,240 --> 00:49:44,600 toate sunt temple gigantice ale ştiinţei. 753 00:49:44,680 --> 00:49:47,640 Există însă telescoape spaţiale mult mai mici care au 754 00:49:47,720 --> 00:49:49,240 misiuni mult mai precise. 755 00:49:49,320 --> 00:49:51,280 Să luăm de pildă COROT. 756 00:49:51,360 --> 00:49:54,880 Acest satelit francez se ocupă de seismografia stelară 757 00:49:54,960 --> 00:49:56,880 şi de studiul planetelor extrasolare. 758 00:49:56,960 --> 00:50:01,240 Sau satelitul Swift al NASA, un observator combinat de raze X şi gamma 759 00:50:01,320 --> 00:50:05,720 proiectat să dezvăluie misterul exploziilor de raze gamma. 760 00:50:05,800 --> 00:50:10,160 Mai avem apoi şi WMAP, Wilkinson Microwave Anisotropy Probe. 761 00:50:10,240 --> 00:50:13,840 -În doar doi ani de zile în spaţiu, a reuşit să cartografieze 762 00:50:13,920 --> 00:50:17,280 spaţiul cosmic până în cel mai mic amănunt. 763 00:50:17,360 --> 00:50:21,200 WMAP a oferit cosmologilor cea mai precisă viziune asupra celei dintâi faze 764 00:50:21,280 --> 00:50:26,680 din existenţa Universului, din urmă cu peste 13 miliarde de ani. 765 00:50:26,760 --> 00:50:29,640 -Să treacă dincolo de frontierele spaţiului – acesta a fost cea mai mare 766 00:50:29,720 --> 00:50:32,240 realizare din istoria telescopului. 767 00:50:32,320 --> 00:50:34,760 Şi acum, ce urmează? 768 00:50:37,800 --> 00:50:40,680 7. Ce urmează? 769 00:50:42,680 --> 00:50:45,480 În Arizona, a fost fabricată cea dintâi oglindă pentru 770 00:50:45,560 --> 00:50:47,400 Marele Telescop Magellan. 771 00:50:47,480 --> 00:50:50,680 Acest gigantic instrument va fi construit la Observatorul 772 00:50:50,760 --> 00:50:52,360 Las Campanas din Chile. 773 00:50:52,440 --> 00:50:56,040 Cele şapte oglinzi, fiecare măsurând peste opt metri în diametru, 774 00:50:56,120 --> 00:50:59,200 vor fi aranjate asemenea petalelor unei flori. 775 00:50:59,280 --> 00:51:02,200 Împreună, vor capta de patru ori mai multă 776 00:51:02,280 --> 00:51:05,799 lumină decât oricare alt telescop. 777 00:51:05,880 --> 00:51:10,240 Telescopul de 30 de metri diametru (TMT) conceput in California, planificat pentru anul 2015 778 00:51:10,320 --> 00:51:13,080 este mai degrabă o versiune uriaşă a telescoapelor Keck. 779 00:51:13,160 --> 00:51:16,360 Sute de segmente individuale alcătuiesc o oglindă enormă 780 00:51:16,440 --> 00:51:20,520 de înălţimea unui bloc cu şase etaje. 781 00:51:20,600 --> 00:51:25,320 În Europa, s-au pus bazele unui telescop uriaş. 782 00:51:25,799 --> 00:51:29,160 Cu un diametru de 42 metri, oglinda acestuia va fi de mărimea 783 00:51:29,240 --> 00:51:32,640 unui bazin de înot olimpic, adică de două ori mai mare decât 784 00:51:32,720 --> 00:51:34,840 telescopul de 30 de metri. 785 00:51:34,920 --> 00:51:39,400 Aceşti monştri ai viitorului, optimizaţi pentru observaţii în infraroşu, vor fi 786 00:51:39,480 --> 00:51:44,160 toţi dotaţi cu instrumente sensibile şi optică adaptivă. 787 00:51:44,240 --> 00:51:46,840 Ei ar trebui să descopere amănunte din istoria primelor galaxii 788 00:51:46,920 --> 00:51:50,120 şi stele din Univers. 789 00:51:50,200 --> 00:51:53,120 Mai mult, ar trebui să obţină prima fotografie adevărată a 790 00:51:53,200 --> 00:51:56,160 unei planete dintr-un alt sistem solar. 791 00:51:56,240 --> 00:52:00,000 Pentru radioastronomi, 42 de metri e o nimica toată. 792 00:52:00,080 --> 00:52:02,720 Ei utilizează instrumente mai mici pentru a sintetiza 793 00:52:02,799 --> 00:52:05,080 receptoare mult mai mari. 794 00:52:05,160 --> 00:52:08,799 În Olanda, Low Frequency Array, sau LOFAR 795 00:52:08,880 --> 00:52:10,520 este în construcţie. 796 00:52:10,600 --> 00:52:15,840 Fibrele optice vor conecta 30 000 de antene la un supercomputer central. 797 00:52:15,920 --> 00:52:19,440 Designul nou nu mai prevede componente mobile, deoarece aparatul poate face observaţii 798 00:52:19,520 --> 00:52:22,840 în opt direcţii diferite pe cer în acelaşi timp. 799 00:52:22,920 --> 00:52:26,120 Tehnologia LOFAR îşi va găsi utilitatea şi în 800 00:52:26,200 --> 00:52:28,600 cadrul reaţelei de observaţie in radio de mare anvergură (SKA - Square Kilometre Array), ce se află acum în capul listei 801 00:52:28,680 --> 00:52:30,560 dorinţelor radio-astronomilor. 802 00:52:30,640 --> 00:52:34,640 Acest proiect internaţional va fi construit în Australia sau în Africa de Sud. 803 00:52:34,720 --> 00:52:38,560 Antenele discoidale enorme şi receptoarele de mici dimensiuni vor face casă bună împreună pentru a obţine 804 00:52:38,640 --> 00:52:42,920 informaţii detaliate ale cerului in domeniul radio. 805 00:52:43,000 --> 00:52:46,720 Cu o suprafaţă de colectare de un kilometru pătrat, 806 00:52:46,799 --> 00:52:50,440 marele ansamblu de antene va fi cel mai sensibil instrument radio 807 00:52:50,520 --> 00:52:52,920 construit vreodată. 808 00:52:53,000 --> 00:52:58,040 Galaxiile în plină evoluţie, quasarii puternici, pulsarii sclipitori - 809 00:52:58,160 --> 00:53:01,799 nici o sursă de unde radio nu va scăpa atenţiei ochilor curioşi de la 810 00:53:01,880 --> 00:53:04,760 Square Kilometre Array. 811 00:53:04,799 --> 00:53:08,280 Instrumentul va căuta şi posibile semnale radio provenite de la 812 00:53:08,360 --> 00:53:11,840 civilizaţii extraterestre. 813 00:53:11,920 --> 00:53:15,160 Dar spaţiul cosmic? 814 00:53:15,240 --> 00:53:19,040 Ei bine, după cea de-a cincea şi ultima misiune de serviciu, Telescopul Spaţial 815 00:53:19,120 --> 00:53:24,480 Hubble va mai funcţiona până în jurul anului 2013. 816 00:53:24,560 --> 00:53:28,720 Tot cam pe atunci, va fi lansat şi succesorul lui. 817 00:53:30,760 --> 00:53:34,720 Vă prezint Telescopul Spaţial „James Webb”, un observator spaţial în infraroşu 818 00:53:34,799 --> 00:53:40,480 care poartă numele unui fost director al NASA. 819 00:53:40,560 --> 00:53:44,840 Odată lansată în spaţiu, oglinda sa de 6,5 metri se va desface 820 00:53:44,920 --> 00:53:48,480 asemenea unei flori – una de şapte ori mai sensibilă 821 00:53:48,560 --> 00:53:51,360 decât cea a Telescopului Hubble. 822 00:53:51,440 --> 00:53:54,520 Un parasolar uriaş menţine temperatura scăzută şi vizibilitatea optimă 823 00:53:54,600 --> 00:53:57,960 protejând şi instrumentele în condiţiile de lucru la 824 00:53:58,040 --> 00:54:03,000 o temperatură de minus 233 grade Celsius. 825 00:54:04,200 --> 00:54:07,880 Telescopul Spaţial James Webb nu va mai orbita in jurul Pământului. 826 00:54:07,960 --> 00:54:11,640 El va fi „parcat” la 1,5 milioane de km depărtare de 827 00:54:11,720 --> 00:54:15,880 planeta noastră, pe o orbită largă în jurul Soarelui. 828 00:54:15,960 --> 00:54:19,080 Cu o jumătate de secol în urmă, telescopul Hale de pe Palomar 829 00:54:19,160 --> 00:54:20,960 era cel mai mare din toate timpurile. 830 00:54:21,000 --> 00:54:25,120 Acum, unul şi mai mare decât acesta va pluti în spaţiul cosmic. 831 00:54:25,160 --> 00:54:29,440 Nu putem decât să facem supoziţii cu privire la descoperirile pe care le va face acesta. 832 00:54:29,520 --> 00:54:31,680 Fiţi pe fază! 833 00:54:32,160 --> 00:54:34,880 -Între timp, inginerii inventivi au venit cu nişte planuri 834 00:54:34,960 --> 00:54:37,720 revoluţionare pentru toate telescoapele din toate timpurile. 835 00:54:37,799 --> 00:54:42,040 -În Canada, oamenii de ştiinţă au construit aşa-numitul „telescop cu oglindă lichidă”. 836 00:54:42,120 --> 00:54:45,200 Cu acest tip de telescop, lumina stelară nu se reflectă prin intermediul unei 837 00:54:45,280 --> 00:54:49,360 oglinzi solide, ci pe suprafaţa curbată a unui container 838 00:54:49,440 --> 00:54:52,600 rotativ ce conţine mercur. 839 00:54:52,680 --> 00:54:56,360 Datorită designului lor, telescoapele cu mercur lichid nu se pot uita decât spre zenit, 840 00:54:56,440 --> 00:54:59,120 însă au avantajul că sunt relativ ieftine 841 00:54:59,200 --> 00:55:01,360 şi uşor de fabricat. 842 00:55:01,440 --> 00:55:04,440 Radio-astronomii ar dori să plaseze un grup de antene de tipul LOFAR 843 00:55:04,520 --> 00:55:07,360 pe suprafaţa Lunii, cât de departe posibil de 844 00:55:07,440 --> 00:55:10,880 posibilele interferenţe terestre. 845 00:55:10,960 --> 00:55:13,520 Cine ştie, poate că într-o bună zi va exista şi un telescop optic de mari dimensiuni 846 00:55:13,600 --> 00:55:16,360 pe partea întunecată a Lunii. 847 00:55:16,440 --> 00:55:19,360 -Folosind telescoapele spaţiale şi discurile de ocultaţie, astronomii speră să 848 00:55:19,440 --> 00:55:21,960 îşi îmbunătăţească enorm viziunea şi cunoştinţele 849 00:55:22,040 --> 00:55:23,040 în viitorul apropiat. 850 00:55:23,120 --> 00:55:25,720 Vor putea chiar să-şi reprezinte marginile 851 00:55:25,799 --> 00:55:27,760 unei găuri negre. 852 00:55:29,560 --> 00:55:32,560 Într-o bună zi, telescopul ar putea oferi răspuns uneia dintre cele mai tulburătoare 853 00:55:32,640 --> 00:55:38,840 întrebări ale omenirii: suntem singuri în Univers? 854 00:55:42,480 --> 00:55:45,800 Ceea ce ştim este că mai există şi alte sisteme solare. 855 00:55:45,920 --> 00:55:48,280 Presupunem că ar mai exista şi alte planete asemănătoare Pământului, înzestrate cu 856 00:55:48,400 --> 00:55:50,200 apă în fază lichidă. 857 00:55:50,320 --> 00:55:51,200 Dar... 858 00:55:51,320 --> 00:55:53,440 oare există viaţă acolo? 859 00:55:54,320 --> 00:55:58,120 Localizarea acestor planete extrasolare este dificilă. 860 00:55:58,240 --> 00:56:00,680 Ele se ascund de astronomi prin intermediul unei 861 00:56:00,720 --> 00:56:03,960 luminozităţi intense emise de stelele-mamă. 862 00:56:04,920 --> 00:56:08,040 Interferometrele lansate în întunericul spaţiului cosmic 863 00:56:08,160 --> 00:56:10,760 ar putea să ne dea un răspuns. 864 00:56:10,799 --> 00:56:13,520 Chiar acum NASA ia în calcul un proiect intitulat 865 00:56:13,560 --> 00:56:16,120 TPF - ”Căutătorul de planete de tipul Terrei”. 866 00:56:16,240 --> 00:56:20,680 În Europa, oamenii de ştiinţă pun la punct sistemul de ascultare Darwin Array. 867 00:56:20,799 --> 00:56:24,360 Şase telescoape spaţiale orbitează în formaţie Soarele. 868 00:56:24,480 --> 00:56:28,520 Laserele controlează distanţele mutuale cu precizie nanometrică. 869 00:56:28,560 --> 00:56:32,200 Împreună, toate aceste instrumente au o putere incredibilă, anulând 870 00:56:32,240 --> 00:56:36,040 lumina care vine dinspre stele aşa că oamenii de ştiinţă pot vedea acum 871 00:56:36,160 --> 00:56:39,800 planetele de tipul Terrei orbitând alte stele. 872 00:56:40,640 --> 00:56:44,880 Mai departe, astronomii trebuie să studieze lumina reflectată de planetă. 873 00:56:45,000 --> 00:56:49,960 Aceasta poartă amprenta atmosferei planetei. 874 00:56:50,000 --> 00:56:53,280 Cine ştie, poate că peste 15 ani vom detecta semnătura acesteia scrisă în 875 00:56:53,320 --> 00:56:55,600 oxigen, metan şi ozon. 876 00:56:55,720 --> 00:56:58,800 Semnalmentele vieţii pe Pământ. 877 00:57:01,000 --> 00:57:03,520 -Universul e plin de surprize. 878 00:57:03,640 --> 00:57:05,960 Cerul este o permanentă sursă de miracole. 879 00:57:06,080 --> 00:57:08,960 Nu e de mirare că sute de mii de astronomi amatori 880 00:57:09,000 --> 00:57:11,520 de pe întregul glob ies noaptea afară din casele lor pentru a privi şi a se minuna de 881 00:57:11,640 --> 00:57:13,200 măreţia cosmosului. 882 00:57:13,240 --> 00:57:15,520 -Telescoapele lor sunt mult mai performante 883 00:57:15,640 --> 00:57:16,960 decât instrumentul lui Galileo. 884 00:57:17,000 --> 00:57:20,600 Imaginile lor digitale depăşesc uneori imaginile fotografice obţinute de 885 00:57:20,640 --> 00:57:23,760 profesionişti în urmă cu câteva decenii. 886 00:57:23,880 --> 00:57:27,200 -În căutarea răspunsurilor, astronomii au utilizat telescoapele 887 00:57:27,240 --> 00:57:30,760 şi au explorat Universul timp de doar 400 de ani. 888 00:57:30,799 --> 00:57:35,040 Mai au o mulţime de lucruri de descoperit. 889 00:57:35,560 --> 00:57:38,880 Am parcurs deja un drum lung din clipa în care Galileo a început să cartografieze bolta cerească 890 00:57:39,000 --> 00:57:42,200 cu telescopul său, acum patru veacuri. 891 00:57:42,240 --> 00:57:45,440 Astăzi încă mai privim cerul cu ajutorul telescopului 892 00:57:45,480 --> 00:57:50,800 e drept, nu numai de pe Pământ, ci şi din spaţiul cosmic. 893 00:57:50,920 --> 00:57:54,520 În esenţa umanităţii se află şi această neobosită 894 00:57:54,640 --> 00:57:57,680 curiozitate şi sete de cunoaştere. 895 00:57:57,799 --> 00:58:00,360 De-abia am început să dăm răspunsuri celor mai dificile 896 00:58:00,400 --> 00:58:02,440 întrebări din lume. 897 00:58:02,480 --> 00:58:05,120 Am înregistrat de abia 300 de planete în jurul altor stele din 898 00:58:05,160 --> 00:58:09,200 Calea Lactee şi am localizat molecule organice pe planete 899 00:58:09,240 --> 00:58:12,760 din prejma unor stele foarte îndepărtate. 900 00:58:12,799 --> 00:58:17,440 Asemenea descoperiri importante pot apare ca un zenit al explorării umane, 901 00:58:17,520 --> 00:58:21,520 însă trebuie privit doar ca un început. 902 00:58:21,640 --> 00:58:24,440 Poţi şi tu să te alături acestei aventuri a cunoaşterii. 903 00:58:24,480 --> 00:58:29,200 Priveşte cerul şi bucură-te de el!